Cum au ajutat banii europeni la dezvoltarea aeroporturilor din țara noastră care au înregistrat un vârf de călători în 2023

Românii au început să zboare foarte mult, distanţele în Europa nemaifiind o greutate.

Banii europeni atraşi în ultimii ani au ajutat aeroporturile noastre să-şi crească standardele de securitate şi siguranţă, dar şi să ofere un confort sporit turiştilor.

Odată cu intrarea noastră în spaţiul Schengen aerian, beneficiile pentru călătorii romani au crescut.

Unul dintre cele mai importante beneficii, odată cu integrarea noastră în Uniunea Europeană, este libertatea de mișcare. Consecința acestui lucru este extinderea aeroporturilor, pentru că românii preferă avioanele atunci când se deplasează în țările europene.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Anul trecut, aeroporturile din România au înregistrat un vârf de 24 de milioane de călători, iar cifra este în creştere.

David Ciceo - preşedinte Asociaţia Aeroporturilor din România

În 1996, în toată țara au fost doar 2 milioane de pasageri în România

În exerciţiul financiar european 2013-2020 s-au alocat sume importante pentru dezvoltarea infrastructurii aeronautice, din nevoia de a lega mai uşor România de restul Europei.

Daniel Stamatovici - director general aeroportul Timişoara: ”N-aveți trenuri de mare viteză, n-aveți autostrăzi, dar atunci cel mai ușor ar fi să facem aeroport astfel încât să putem călători, să ne putem întâlni”.

Avem 17 aeroporturi în România, majoritatea în subordinea autorităţilor locale sau, din motive strategice, direct în subordinea ministerului Transporturilor. Aşa este la Otopeni, Constanța sau Timişoara.

Până să ajungă în biroul de director, Daniel Stamatovici a pornit de pe pistă, a văzut evoluţia aeroportului.

Cosmin Savu: În 1994, ce făceați? Dispecer sol?

Stamatovici: Am început ca dispecer. Adică grijă aveam la sol, da și țineam evidența traficului. Atunci era mic, nu aveam sistemele. Când m-am angajat eu erau patru oameni care păzeau perimetru. Acum avem 712, camere de luat vederi, garduri inteligente, pui mâna pe gard, camerele, toate se îndreaptă zona respectivă, se luminează zona, camere de pe zona opusă, longraing și alea se îndreaptă pe toate monitoarele”.

Dan Dinu, directorul de investiţii al aeroportului Timişoara: ”Aici este centru nervos al aeroportului. Sunt gestionate 790 de camere. Fiecare dintre camerele astea este asistat în un soft inteligent, în așa fel de când, dacă sunt evenimente, să apară pe planul uman dintre aceste monitoare”.

Adevărul e că fiind pe fonduri europene, ne-am permis să luăm cele mai bune echipamente și suntem în top mondial. Nu există tehnologie mai performantă decât ce avem noi pe aeroportul din Timișoara.

Au fost numai echipamente de securitate și de siguranță, de securitate la care se adaugă încă 7 milioane de euro, echipamente de siguranță pe care pasagerii nu le văd și nu le simt și ne dorim să nu le simtă absolut niciodată.

Echipamente de pompieri, echipamente care întrețin spațiile verzi din aeroport, sunt echipamente de givrare, sunt de echipamente de dezăpezire.

Aparatura este nouă, aproape toată luată cu bani europeni.

Dinu: ”Noi acuma suntem un pic peste nivelul pe care îl recomandă Uniunea Europeană”.

Dezvoltarea aeroportului din Timişoara pe bani europeni nu se opreşte la noul terminal.

Stamatovici: ”Noi am avut proiecte de 88 de milioane de euro, dar acum CFR-ul are un proiect”.

Noi suntem beneficiar a acestui proiect al CFR-ului, să aducă o gară în incinta aeroportului, așa cum e la București, să-ți facă legătura între oraș și și aeroport

13 dintre cele 17 aeroporturi româneşti au atras fonduri europene importante pentru dezvoltare. Peste 600 de milioane de euro au venit de la Uniunea Europeană, dar au existat şi cofinanţări de la bugetul naţional sau local.

Cei mai mulţi bani i-a luat Craiova care are un proiect de extindere şi modernizare a aeroportului de peste 115 milioane de euro, ei sunt şi cei mai întârziaţi cu şantierul.

La Iaşi, cel mai mare aeroport din zona atrage pasageri şi din Ucraina şi Republica Moldova. Noul terminalul 4 a fost inaugurat înainte de termen cu o investiţie de aproape 100 de milioane de euro şi are o capacitate de 3,5 milioane de pasageri pe an.

Una dintre cele mai importante investiții în infrastructura aeroportoară românească este extinderea terminalului de pasageri de la aeroportul din Cluj.

Termenul de finalizare al execuțiilor trebuia să fie decembrie 2023. S-a amânat deja de două ori și fiind campanie electorală. 300 de oameni lucrează intens pentru inaugurarea acestui terminal. O bună parte dintre bani sunt bani europeni.

Ciceo: ”Vom avea în plus aproximativ 7200 m2. Extindem și o parte a platformei cu aproximativ 9000 m2. Avem 3 fluxuri noi de securitate cu echipamente moderne. Anul început am avut 3,2 milioane pasageri. Prin această investiție creăm condițiile corectătoare pentru pasageri și în același timp am realizat fluxuri pentru Schengen, non-Schengen”.

După Otopeni, aeroportul din Cluj este al doilea după numărul pasagerilor.

Există în rândul europenilor o percepție că se poate călători mult mai ușor. Și din ce am analizat și am studiat și în celelalte țări, odată cu intrarea în Schengen, vor veni mai mulți turiști străini.

Brașovul nu a reuşit să acceseze fonduri europene şi şi-a construit un aeroport nou cu finanţare proprie. Acolo sunt încă probleme.

Pentru ca autorităţile s-au mişcat foarte prost, cel mai mare aeroport din România, Otopeni a pierdut şansa de a accesa fonduri europene prin Programul operaţional pentru Transport.

Ciceo: ”Pentru că aceste fonduri... ... europene și la bugetul de stat, au fost alocate doar până în 31 decembrie 2023”.

Pe de altă parte, în ţară sunt şi aeroporturi care, deşi au accesat bani europeni, au un grad de rentabilitate scăzut. La Tulcea, autorităţile au inaugurat a treia oară un aeroport gol.

Un aeroport mic, dar care are toate elementele de siguranță și de securitate necesare. Mai mult, acestea sunt și noi. Are și o sală de așteptare primitoare. Acest aeroport din Arad are tot ce-i trebuie pentru a putea fi un aeroport corespunzător european. Dar îi lipsește ceva. Călătorii.

Cosmin Savu: ”Când a fost ultima oară cursă de linii?

Ovidiu Moşneag: ”2012-2013, ceva de genul. Păi da, doar că noi, în momentul în care s-a construit autostrada, noi am pierdut 180 de metri din pistă și a trebuit să decalăm pragul. În momentul în care și așa aveam 2000 de metri pistă și era la limită, când ai la 1820, ești un pic limitat de ceea ce înseamnă tipurile de aeronave care pot să folosească această infrastructură”.

Deşi a avut investiţii de 10 milioane de euro, aeroportul din Arad nu reuşeşte să se redeschidă liniilor regulate. În zonă are o concurenţa prin Timişoara sau Oradea, dar şi cu aeroporturile din Ungaria sau Serbia.

Ciceo: ”Funcționale sunt toate. În ce privește rentabilitatea, nu sunt toate profitabile, într-adevăr, dar au și un rol social extraordinar, de asemenea, pentru zbor în ambulanță, pentru creșterea traficului, pentru turism, pentru... Știu, dar, pe de altă parte, noi ne gândim tot timpul când facem un plan și la randament, nu? Ne gândim la beneficii, ne gândim la o creștere a calității vieții, ne gândim la o profitabilitate, chiar în ceea ce ne privește, ca și cetățenii”.

Savu: Sunt bani cheltuiți sau sunt bani investiți?

Moşneag: ”Eu spun că sunt bani investiți, nu sunt bani cheltuiți. Pentru că în momentul în care un aeroport a fost certificat, cum am fost noi certificați în 2017, da? Din punct de vedere al... A putea să rămână, fiind unul dintre cele mai vechi aeroport, un muzeu frumos. Și în muzee se bagă bani. Pentru alt scop„.

În următorii 15 ani se aşteaptă dublarea numărului pasagerilor pe aeroporturile din România, iar investiţiile europene îşi vor spune cuvântul.

Odată cu dezvoltarea unor noi capacități aeropurtuare, România a beneficiat de expertiză pentru securitate şi siguranţă, iar cu intrarea în Schengenul aerian, deplasările noastre cu avionul sunt mai simple, dar şi atractivitatea pentru turişti străini, mai mare.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"