Cât de greu este pentru un fermier român să obțină fonduri europene. Fermele cu certificat BIO au cele mai mari avantaje
”Fonduri UE pompate în agricultură”, PARTEA a II-a. Fermierii români trebuie să își ia consultanți buni ca să poată accesa fondurile europene. Depind de aceste sume, pentru că, prin activitatea lor, nu sunt eligibili în fața băncilor.
Abia după ce primesc aprobare pentru diverse linii de finanțare, prin ministerul Agriculturii, pot lua și credite bancare cu care să acopere partea lor din investiție.
Micii fermieri și societățile agricole mari au la dispoziție mai multe măsuri, iar fondurile solicitate pot acoperi de la 30 de procente până la 100% din proiect.
Suntem între Râșnov și Zărnești, la poale de munte, unde, într-o zonă cu multe pășuni, funcționează o fermă zootehnică. Aici, doi soți tineri, Mădălina și Octavian, au accesat tot atâtea proiecte europene.
Unul de 900.000 de euro, cu care au cumpărat un tractor și alte utilaje, pentru muncile câmpului, dar cea mai importantă achiziție, susțin tinerii, a fost un robot ultramodern, de muls.
A costat 500.000 de euro și este așa cum au văzut prin mai multe ferme din Olanda și Germania, pe care le-au vizitat în vremea când visau și ei la asemenea investiții. Au 2 copilași pe care îi cresc la ferma unde obțin lapte bio, certificat.
Soții Radu fac parte dintr-o cooperativă cu fermieri bio din județ, și prin intermediul asocierii, laptele produs de ei și muls cu finanțare auropeană, a ajuns și pe masa copiilor din școlile din Brașov, prin programul Laptele și Cornul.
Mădălina se implică activ, ea se ocupă de robot și îl laudă ca fiind un calculator complex, care rezolvă o mulțime de sarcini.
Animalele poartă la gât un guler care e legat wireless la robotul de muls. Dacă e vreuna mai băgăcioasă și vrea să fie intre la turnicheți, ca să primească recompensa dulce, mai devreme de cele 6 ore între mulsuri, aparatul o detectează și nu îi permite intrarea, pentru a face loc altor surate.
O mare problemă în fermele zootehnice o reprezintă criza de forță de muncă. Nu mai sunt oameni dornici să lucreze aici.
Octavian Radu, fermier: ”Înainte aveam 6 oameni doar la muls, acum mai avem doar 2 oameni, în toată ferma. E foarte eficient, se face o mare economie.”
Ambii tineri vin de la oraș, ea e sibiancă și a absolvit psihologia la Cluj, el a terminat dreptul și a fost consilier juridic la o firmă din capiutală. După ce s-au căsătorit și au apărut copiii, au decis să se retragă la ferma tatălui lui. Acum povestesc de mulți alți tineri care revin la țară, și toți au în plan să modernizeze zootehnica cu bani europeni.
Pentru că e multă birocrație, chiar și tineri fiind, au apelat la un consultant din cadrul cooperativei.
Fiecare proiect este laborios și trebuie respectat la virgulă, altfel, finanțarea poate fi anulată. Pentru toți cei care au primit deja fonduri, a fost singura șansă de dezvoltare, declară consultantul.
Aurel Blaj, consultant, reprezentant Cooperativa Agricolă Bio Carpathia: ”Fără bani nerambursabili nu ne putem dezvolta, creditarea nu e o soluție pentru micii fermieri.”
Roboți de muls, roboți de furajare plus alte sisteme de automatizare în orice fermă pot fi achiziționate cu bani europeni, pe o axă pentru digitalizare, prin PNRR. Fiecare fermier poate primi până la un plafon de 3 milioane de euro, iar bugetul alocat programului de digitalizare se ridică la 150 de milioane de euro.
La sediul unei cooperative agricole BIO din Brașov e adunare mare. Cei peste 30 de membri, cu ferme în care se obțin carne și lactate în sistem ecologic, au întâlnire cu reprezentanții companiei de la București, acreditată de minister să facă certificările ecologice în unitățile agricole. Se discută noutăți legislative și sunt semnalate probleme.
Dacă o fermă este certificată bio are 2 avantaje: are din start 20% în plus, coeficientul de sprijin nerambursabil, fată dfe o fermă nonbio și sprijinul poate ajunge pana la 90%, nerambursabil. Iar din punct de vedere al subventiilor la hectar, pentru teren arabil bio, se primesc de la APIA cate 200 euro in plus la fiecare hectar, față de subvenția conventionala de bază, de 100 de euro.
Pentru pașuni si fânețe se dau tot de la APIA 68 de euro în plus, pe hectar, și mai este o subvenție care se acordă pe cap de animal.
Dar certificarea bio ii costa pe fermieri. Se face un audit și e intre 1000 de euro si 3.000 de euro pe an, în funcție de dimensiunea fermei.
Ioana Marin spune că reprezintă 2 societăți agricole si de la una a scos deja animalele din lista bio, pe motiv că e prea mare bătaie de cap și nu isi scoate banii dați din vanzarea produsului final certificat bio.
Soțul Ioanei, Ciprian, are magazin alimentar la Hărman, unde in fiecare weekend e aglomerație, vin clienți de la Brasov și din zonele invecinate, ca să ia produse bio, proaspete, din carne. Tatal lui Ciprian are o linie de procesare, iar tânărul a accesat în urmă cu 2 ani fonduri europene pentru un mic abator, la care să ducă animale ceilalți fermieri din cooperativa bio.
Finanțarea a fost 90% de la Uniune și doar 10% din fonduri propii. E vorba de submăsura 4.2 ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole - investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”. Ajutorul european maxim care poate fi obținut este de 300.000 euro pentru fiecare unitate mică.
Tot la ședința cooperativei, o altă fermieră vorbește despre o nouă firmă, cu animale, care să intre la certificare, pentru a primi subvenții APIA mai mari. Și ea și soțul ei fac naveta de la Brașov, până la Dumbrăvița, unde au grajduri și o activitate care se derulează tot pe baza unei finanțări europene.
Între 2015-2022, fermierii români au încasat peste 2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile, pentru peste 66.700 de proiecte, la nivel național. Iar în anul 2023 au intrat deja peste 1,5 miliarde de euro pentru acordarea plăților directe fermierilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, prescurtat FEADR, este cel care pompeaza fonduri europene nerambursabile in mediu rural si sustine dezvoltarea agriculturii si a comunitatilor rurale.
Are un buget total de 96 miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni și este instrumentul de finanțare din cadrul celui de-al doilea Pilon al Politicii Agricole Comune.
