Curtea de Conturi: Sistemele de integritate din administraţia locală au un cadru legal solid, dar aplicare slabă
Curtea de Conturi a realizat un audit al sistemelor de integritate organizaţională în administraţia publică locală, fiind trimise chestionare către 150 de consilii judeţene şi primării de municipii din întreaga ţară.
S-au primit răspunsuri doar de la 111 dintre acestea, iar pe baza lor Curtea a concluzionat că legislaţia este bine conturată, dar aplicarea practică este neuniformă. Curtea recomandă aplicarea reală a măsurilor de promovare a eticii şi de prevenire a corupţiei.
Auditul s-a desfășurat pentru perioada 2023–2024 și a fost realizat în conformitate cu Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2021–2025.
„Construit pe baza modelului propus de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), auditul a vizat modul în care autorităţile locale pun în practică principiile de etică şi integritate instituţională. Mai exact, evaluarea s-a concentrat pe patru direcţii-cheie: existenţa şi cunoaşterea codului de conduită în cadrul instituţiilor publice, implicarea conducerii autorităţilor locale în promovarea unui climat etic, mecanismele prin care angajaţii sunt ghidaţi să acţioneze corect şi transparent, precum şi modul în care este monitorizat şi controlat comportamentul etic la nivel organizaţional”, a transmis, marţi, Curtea de Conturi, într-un comunicat de presă.
Pentru realizarea acestui demers, au fost trimise chestionare standardizate către 150 de instituţii – consilii judeţene şi primării de municipii din întreaga ţară.
Cu un grad de răspuns de 74% (111 entităţi), auditul oferă o perspectivă asupra realităţilor privind integritatea instituţională la nivel local.
Pe baza datelor colectate digital, Curtea de Conturi a analizat tendinţele generale, a identificat disfuncţionalităţile frecvente şi a scos în evidenţă câteva exemple de bună practică.
Constatări principale
-100% dintre entităţile respondente au un cod de etică aprobat, însă doar 63% au confirmat că acesta se aplică tuturor categoriilor de personal, inclusiv demnitarilor şi personalului din cabinete.
-68% dintre entităţi nu au organizat sesiuni de instruire etică în ultimii doi ani, evidenţiind o carenţă semnificativă în educaţia continuă în acest domeniu.
-93% dintre entităţi au desemnat un consilier de etică, dar doar 28% au raportat organizarea de sesiuni de instruire etică, iar activitatea consilierilor este adesea limitată la sarcini formale.
-85% dintre entităţi dispun de proceduri pentru sesizarea abaterilor etice, însă doar 60% au raportat gestionarea efectivă a unor astfel de cazuri.
-Comunicarea codului etic se realizează predominant prin metode pasive: publicare pe site-ul instituţiei (80%), transmitere prin e-mail (70%) şi afişare fizică (50%). Formatele interactive, precum dezbateri sau ateliere, sunt utilizate în mai puţin de 25% dintre cazuri.
-73% dintre entităţi includ evaluarea dimensiunii etice în procesele de recrutare, iar 25% au raportat iniţiative manageriale concrete pentru promovarea integrităţii.
-Gestionarea riscurilor etice, precum conflictele de interese (85%) sau incompatibilităţile (82%), este formalizată în majoritatea entităţilor, dar aplicarea practică rămâne neunitară.
-Protecţia avertizorilor: 78% dintre entităţi au proceduri, dar doar 8% raportează sesizări, indicând reticenţă sau lipsă de încredere.
„Pantouflage” (interdicţii aplicabile după încetarea funcţiei publice): doar 27 de entităţi organizează instruiri în acest sens, iar gestionarea este slabă, cu doar 3 cazuri raportate.
Bune practici identificate
Consiliile judeţene Bihor şi Tulcea: Codurile de etică includ scenarii concrete de dileme etice şi proceduri detaliate de sesizare.
Primăria Municipiului Sibiu şi Consiliul Judeţean Timiş: Utilizarea platformelor digitale interne pentru comunicarea continuă a valorilor etice, asigurând un acces facil pentru angajaţi.
Primăria Sector 6 şi Municipiul Bucureşti: Integrarea codului etic în sisteme informatice şi organizarea de instruiri tematice regulate.
Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Argeş: Implementarea unui sistem integrat de consiliere etică, cu sesiuni periodice de instruire şi implicarea activă a consilierilor de etică.
Consiliul Judeţean Braşov: Dezvoltarea de proiecte dedicate eticii şi participarea la reţele interinstituţionale pentru schimbul de experienţă.
„Raportul special relevă existenţa unui cadru normativ bine conturat, dar aplicarea practică a sistemelor de integritate este neuniformă. Deficienţele în educaţia etică, implicarea managerială şi funcţionalitatea mecanismelor de consiliere şi raportare limitează capacitatea administraţiei publice locale de a dezvolta o cultură organizaţională bazată pe transparenţă, responsabilitate şi prevenirea corupţiei. Consolidarea integrităţii necesită trecerea de la conformarea declarativă la una funcţională, integrată în procesele de management zilnic”, a mai transmis Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi a formulat următoarele propuneri pentru îmbunătăţirea sistemelor de integritate:
-Instituirea obligatorie a sesiunilor anuale de instruire etică pentru toate categoriile de personal, inclusiv demnitari, cu implicarea formatorilor specializaţi.
-Standardizarea procedurilor de raportare a abaterilor etice, cu mecanisme clare de protecţie a avertizorilor de integritate.
-Intensificarea rolului conducerii în promovarea integrităţii prin asumarea publică periodică a angajamentului etic şi prin exemplul personal.
-Dezvoltarea platformelor digitale pentru gestionarea registrelor etice, monitorizarea codurilor de conduită şi diseminarea interactivă a informaţiilor.
-Efectuarea periodică de autoevaluări şi audituri interne tematice pentru identificarea şi gestionarea riscurilor de integritate.
-Revizuirea codurilor de etică pentru a asigura aplicabilitatea universală şi includerea de scenarii practice pentru dileme etice.
Implementarea propunerilor va contribui la:
-Creşterea încrederii cetăţenilor în administraţia publică locală prin promovarea transparenţei şi responsabilităţii.
-Reducerea riscurilor de corupţie şi a vulnerabilităţilor etice prin mecanisme funcţionale de prevenire şi control.
-Alinierea practicilor locale la standardele naţionale şi internaţionale de integritate, în conformitate cu SNA 2021–2025 şi principiile OECD.
-Dezvoltarea unei culturi organizaţionale bazate pe etică, esenţială pentru buna guvernare.
„Curtea de Conturi subliniază necesitatea de a trece de la conformarea formală la aplicarea efectivă a principiilor etice, în sprijinul unei administraţii publice moderne şi responsabile”, a mai transmis instituţia.
Raportul special privind auditul sistemelor de integritate organizaţională la nivelul administraţiei publice locale poate fi consultat pe pagina de internet (www.curteadeconturi.ro)
Etichete: audit, coruptie, curtea de conturi, prevenire,
Dată publicare:
