Istanbulul si ritualul negotului la tot pasul
Agasat sau fascinat. Asa te simti in Istanbul, imensul bazar ce se zbate intre traditionalism si modernism, intre nou si vechi si in care negotul este echivalent cu ratiunea de a fi.
De cum ai intrat in Marele Bazar, in Piata Bayazit, simti cum zeci de ochi te masoara din cap pana in picioare, incercand sa ghiceasca din prima locul de unde vii, dupa felul in care vorbesti, te imbraci si gesticulezi. Nu dureaza mult si esti luat de brat si invitat la … negot. “Merhaba”, adica “Buna!” si “De unde vii?” sunt primele cuvinte cu care orice negustor isi incepe afacerea.
Ceaiul, calea spre o targuiala reusita
Alegeri 2024
13:00
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A treia zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
12:56
Exit poll alegeri prezidențiale 2024 - turul 1. Primele rezultate publicate la ora 21:00, pe Știrile PRO TV
12:52
Amendă usturătoare pentru o femeie din Sibiu care și-a pozat buletinul de vot în cabină. Cum s-a dat de gol
12:30
Un bărbat din Ploieşti a încercat să voteze la două secţii din oraş. Poliţia face verificări
Invitat inauntrul unui magazin, primul lucru pe care trebuie sa-l accepti ca sa poti cumpara ceva e sa iei loc pe un taburet si sa servesti un ceai pe care “gazda” ti-l ofera cu zambetul pe buze. “Negru sau de mere?”. “Negru sa fie!” si negotul poate incepe, pentru ca ceaiul este cel care deschide ritualul targuielii.
Amabil, dar stiind bine ce vrea, vanzatorul cantareste fiecare gest pe care-l faci. De aceea, ca sa scoti un pret bun, intodeauna e bine sa dai impresia, tot la fel de amabil, ca si tu stii ce vrei. De pilda, intr-un magazin cu haine din piele, nu te avanti la primul produs. Probezi vreo cinci, sase, dupa care negustorul iti propune primul pret: 300 de euro. Ca sa-l respecti, ii oferi la randul tau o contraoferta cat mai aproape de pretul pe care vrei sa-l platesti. Dupa trei runde, poti scoate o scurta din piele naturala, la 50 de euro. Un lucru important este ca atunci cand ai batut palma, nu mai revii asupra pretului. Cumperi sau refuzi cu fermitate oferta si mergi mai departe.
Marele Bazar si traditia comertului de sute de ani
Aceasta este o scena tipica din Marele Bazar, cel mai mare centru comercial acoperit din Istanbul, in care negotul se practica in spatiul bine organizat, inca din anul 1461 cand a fost construit, in timpul sultanului Suleyman Magnificului.
Bazarul a fost extins in secolul al XVI-lea si restaurant in 1894, dupa ce a fost puternic zguduit de un cutremur. Astazi, Marele Bazar este, pe langa unul dintre punctele comerciale cele mai cautate din Istanbul, recunoscut pentru varietatea de produse din piele, bijuterii din aur si argint, covoare si saluri si ceramica, un loc cu o poveste aparte. Cele 58 de strazi ale sale, prin care se intra din patru porti dezvaluie o lume plina de culoare a mii de magazine, grupate tematic. Timp de zece ore pe zi, de la 9 dimineata si pana la ora 19.00, cat este deschis, forfota este cuvantul de ordine.
In afara Marelui Bazar, se intinde agitat un altul, de data aceasta in aer liber, cu sute de tarabe, insirate una langa alta.
E loc si pentru vanzatorii ambulanti, veniti din toate colturile lumii si care-si insira marfa pe jos, ceva mai incolo de tarabe, pe piatra scarilor ce duc spre unul dintre cele mai vechi lacase de cult din Istanbul: Moscheea lui Baiazid. Construita intre 1500 si 1505, sub domnia lui Baiazid al II-lea, moscheea se afla in preajma Universitatii din Istanbul, in spatele careia se inalta o alta moschee simbol, Suleymaniye.
Bazarul de mirodenii, locul in care iti sunt trezite toate simturile
Ca in oglinda, tot alaturi de o moschee la fel de renumita ca si cea a lui Baiazid, Moscheea Noua, dar in apropiere de Podul Galata, de data aceasta, se intinde celalat bazar al Istanbulului: Bazarul de mirodenii sau Bazarul egiptean. Aici este locul in care toate simturile iti sunt trezite. Ceaiurile de mar, portocale, lamai sau trandafiri isi asteapta cumparatorii in ladite ordonate cu grija de negustori. Cu spatule din plastic, te imbie sa mirosi si sa gusti din bucatile mici de plante.
De data aceasta, ritualul negotului incepe cu un mic boboc de trandafir, oferit spre a-l pune in par. Un bun cunoscator nu se va lasa insa vrajit si va constata ca la unele tarabe pretul unui kilogram de ceai de mere este de 40 de lire, in vreme ce la cativa metri mai incolo, se vinde la 30 de lire. Si mai mult!
Cantarul nu “vede” decat ce vrea negustorul, asa ca o punga la vacuum de 200 de grame “scoasa” la doar doua lire este numai iluzia ca ai facut un deal bun. La fel se intampla si cu faimoasele cutii cu rahat. Cinci cutii mari la 20 de lire sunt tot o iluzie a unui pret bun, pentru ca in alte magazine, departe de atmosfera unica a bazarului, gasesti 6 cutii la 18 lire, deci 3 lire cutia.
O coada interminabila atrage atentia intr-un colt al bazarului in care oricum nu ai loc sa arunci un ac. Atrasi de mirosul irezistibil de cafea, zeci de oameni asteapta sa-si primeasca portia dorita, in pungi mici de hartie, ce pastreaza aroma intacta.
Istiklal, aleea pietonala ce-ti da senzatia ca tocmai a venit Craciunul
De celalata parte a orasului, un tramvai rosu de epoca isi face loc cu greu pe singura alee pietonala, desprinsa din Piata Taksim: Istiklal. Niste copii agatati de unica garnitura a trenului starnesc enervarea vatmanului care opreste brusc. Inainte ca vreun calator sa le dea o lectie, pustii o rup la fuga pierzandu-se in multime.
De-o parte si de alta a liniei tramvaiului ce desparte in doua Istiklalul, o lume aparte isi dezvaluie frumusetea oricarui om ce vrea sa o descopere. Zeci de stegulete rosii si albe stau suspendate in siruri orizontale, paralele. Dedesubt, multimea de oameni misuna in toate directiile pe piatra cubica, incercand cu greu sa nu se loveasca unii de altii. Titirezi aruncati in aer de vanzatorii de chilipiruri lumineaza ici, colo ca niste mici stele cazatoare verzi si albastre.
Bulversat si ametit de mirosul de castane prajite la strada, stii ca nu mai ai cale de intoarcere. Si ar fi si pacat sa te intorci, pentru ca de-o parte si de alta, magazine, restaurante si cladiri cu arhitectura ce te lasa cu gura cascata descriu un univers plin de culoare.
Printre magazinele unde poti gasi orice, de la bijuterii, haine din piele si cizme, un loc aparte il au restaurantele cu scari interioare sau decorate tematic in stil oriental sau european. Te uiti la ele si ai impresia ca ai in fata ta mici incaperi desprinse din palatele marilor regi si sultani.
De departe, insa, magazinele de dulciuri atrag ca un magnet. Rahatul Lokum, mirodeniile de tot felul, ciocolata cu alune si fistic, fructe confiate si baclavale. Toate ambulate in cutii ce-ti iau ochii si care te fac sa crezi pentru o clipa ca te afli in atelierul de dulciuri al lui Mos Craciun. Se vand si la vrac si sunt mai ieftine. Aici, vanzatorii nu te mai trag de maneca si nu poti negocia, insa calitatea produselor este una de care nu te poti indoi.
Din Istiklal, se desprind ca intr-un labirint stradute inguste, in panta ce amintesc de Lipscaniul de altadata si care noaptea sunt o feerie. Lampi colorate in galben, rosu si verde stau agatate in vitrine, iar tarabele cu fructe exotice te intampina la tot pasul. Un suc de rodii facut instant sau o bucata de pepene galben savurata pe loc si nelipsita intrebare “De unde esti?” este felul in care esti invitat sa cumperi. Si asta, din nou, ca intotdeauna, cu zambetul pe buze.
Turnul Galata si terasele romantice din jur
Dupa un urcus anevoios, pe o astfel de straduta abrupta, efortul iti este rasplatit pe deplin, pentru ca in capatul uneia dintre ele, la nord de Portul Cornului de Aur, se inalta Turnul Galata.
Pentru 10 lire, Turnul Galata iti ofera panorama de 360 de grade asupra Istanbulului, orasul celor sapte coline, la fel ca si Roma, construit in terase. De aici se vad cele doua poduri ce fac legatura intre partea europeana a Istanbulului si cea asiatica: Attaturk si Galata. Si pentru ca tot veni vorba despre podul Galata, acesta este raiul pescarilor. Aici, de dimineata si pana apusul Soarelui, zeci de undite cu cate trei, patru carlige “culeg” din apele Bosforului zeci de kilograme de peste.
De jur imprejurul Turnului Galata se regasesc unele dintre cele mai pitoresti terase, unde rachia, bautura alcoolica traditionala turceasca, poate fi negociata, surprinzator pentru un european, la jumatate de pret, de la 8 lire, la doar 4. In ritmurile orientale ale unor muzicieni ce fac o orchestra ad-hoc si printre pisicile omniprezente in Istanbul, aici este locul unei cine romantice perfecte sau al unui pranz delicios. Un rasfat cu supa de berbec, kebab din vita sau miel, bere, Kahve - cafeaua turceasca, pentru doua persone costa in jurul a 77 de lire, adica 39 de euro.
Si apropo de alcool, e bine de stiut ca in Istanbul nu toate terasele ofera alcool. Stau, insa, una langa alta, ca la standurile de expozitie si esti invitat inauntru, de la strada, ca o lectie de viata data intr-un oras in care a face comert inseamna ratiunea de a fi. Si nu oricum, ci o insistenta care pentru unii ar putea fi chiar suparatoare.
De fapt, se poate spune ca Istanbulul este un imens bazar in sine, plin de culoare, un oras in care, insa, te simti agasat sau fascinat, un loc in care vrei sa revii mereu sau nu te mai intorci niciodata.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
 (16).webp)
