O lume disparuta. Paduri tropicale si dinozauri in Antarctica
Oricat de greu de crezut ar parea, in urma cu 100 de milioane de ani Antarctica era acoperita cu paduri tropicale si populata de dinozauri.
In locul ghetarilor se aflau copaci impunatori si multa vegetatie. Se pare ca ecosistemele antarctice erau perfect adaptate pentru a face fata lungii nopti polare.
Unul dintre primii cercetatori care au descoperit dovezi ca odata a existat o Antarctica verde a fost exploratorul Robert Falcon Scott, care a ajuns la Polul Sud pe 17 ianuarie 1912. Acesta a gasit in Antarctica, pe ghetarul Beardmore, niste plante fosilizate.
Descoperirea lui a deschis o fereastra cu totul surprinzatoare inspre trecutul subtropical al Antarcticii. Robert Falcon Scott si-a pierdut viata in aceasta expeditie.
Jane Francis, profesor de paleoclimatologie la Universitatea din Leeds, a mers pe urmele lui Scott si si-a petrecut o perioada lunga de timp colectand plante fosilizate din Antarctica.
"Ideea ca Antarctica a fost candva impadurita mi se pare incredibila. Intotdeauna am crezut ca Antarctica a fost o salbaticie inghetata, insa calota glaciara a aparut relativ recent in istoria geologica", marturiseste exploratoarea.
Francis a facut una dintre cele mai uimitoare descoperiri in muntii Transantarctici, nu departe de locul in care Scott a gasit plantele fosilizate: "Eram pe un varf inghetat cand am gasit un strat sedimentar plin de frunze si crengute fragile", isi aminteste Jane Francis.
Ramasitele s-au dovedit a fi ale unor tufe. Vechimea acestora a fost estimata intre trei milioane si cinci milioane de ani. Ele au fost unele dintre ultimele plante de pe continent inainte sa apara ghetarii.
Si alte fosile au scos la iveala faptul ca au existat in Antarctica adevarate paduri tropicale. Acest lucru s-a intamplat in timpul erei dinozaurilor, cand nivelurile mult mai mari de CO2 au declansat o faza de incalzire globala extrema.
"Acum o suta de milioane de ani, Antarctica era acoperita de paduri tropicale, asemanatoare cu cele care exista astazi in Noua Zeelanda. Gasim destul de des busteni fosilizati care trebuie sa vina de la copaci mari", spune Vanessa Bowman, colega cu Jane Francis la Universitatea din Leeds.
Cea mai ciudata trasatura a padurii polare a fost capacitatea ei de a se adapta la regimul luminii din Antarctica. In apropierea polului, noaptea dureaza toata iarna, iar vara soarele straluceste si la miezul noptii.
Profesorul David Beerling, de la Universitatea din Sheffield, a incercat sa afle cum au reusit copacii sa reziste in timpul noptii polare: "In timpul perioadelor de intuneric, copacii consuma din rezerva de hrana. Iar daca acest lucru dureaza prea mult timp, sfarsesc prin a se infometa", sustine profesorul.
Experimentele pe care profesorul le-a facut simuland conditiile din acea perioada i-au aratat ca plantele s-au adaptat extraordinar de bine la mediul de atunci. Chiar daca isi consumau rezervele de hrana iarna, compensau prin faptul ca vara aveau abilitatea de a realiza fotosinteza 24 de ore din 24.
Insa nu doar copacii si plantele au trebuit sa se adapteze, ci si dinozaurii.
Au existat tot felul de ipoteze. Fie acestia migrau in timpul iernii, fie au reusit cumva sa se adapteze noptii polare.
Profesorul Thomas Rich de la Muzeul Victoria din Australia crede ca a gasit raspunsul: "Singurul schelet complet de dinozaur gasit este Leaellynasaura. Cu adevarat neobisnuit la acest specimen este craniul, care indica faptul ca animalul avea lobii optici mariti, ceea ce inseamna ca dinozaurii din Antarctica ar fi vazut foarte bine noaptea", spune el.
Tot Rich sustine acestia nu erau deloc fiorosi, hranindu-se exclusiv cu plante.
„Daca am fi vazut silueta unui Leaellynasaura, l-am fi putut confunda usor cu un cangur. Nu ar fi reprezentat nicio amenintare pentru om deoarece dantura lui arata ca se hranea numai cu plante”, a declarat profesorul.
Oamenii de stiinta se confrunta acum cu o intrebare. Daca incalzirea globala continua, ar putea oare aceste paduri tropicale sa revina in locul ghetarilor?
