Pasol na teatru
Într-un subsol din Bucureşti m-am întâlnit cu doi dintre cei mai speciali bărbaţi ai acestor meleaguri: Ion Creangă şi Marcel Iureş.
Oameni de societate, ei te introduc într-un cerc exclusivist: Dumnezeu, Sfântul Petru, dracul, moartea...
Subsolul poartă şi un nume, Teatrul Act. Ca să vă dau şi un reper, el este cam vizavi de magazinul Burberry, cel cu fularul de 300 de euro folosit pe post de garou trendy de faimosul pacient al medicului Brădişteanu.
Medic trimis şi el acum în judecată pentru că a minţit în privinţa stării de sănătate a fostului premierul condamnat. Cred că am lămurit pe unde vine şi teatrul de îngustă respiraţie din subsolul de pe Calea Victoriei.
O colegă îmi spunea că Marcel Iureş e cel mai bun actor care poate să topească distanţele culturale şi de tehnică dramatică dintre scenă şi ecran. Acesta e, practic, visul jucătorului complet, cel mai dezinvolt şi pe iarbă şi pe zgură.
Iureş a debutat în 1978 în cinematografie cu un Franz Liszt de neuitat.
A slalomat formidabil de la Hamlet-ul lui Liviu Ciulei la teroristul bosniac urmărit de George Clooney, de la Richard al III-lea la ofiţerul nazist impecabil în scenele unu la unu cu Bruce Willis, de la Caligula la managerul din fotbalul britanic, de la psihologul din serialul de televiziune „În derivă” la… Ivan Turbincă. Ameţitor.
Cu această ultimă performanţă invocată, cea atât de delicată a întruchipării personajului lui Ion Creangă, olteanul anti nea Mărin câştigă premiul Festivalului … Comediei Româneşti în 2012.
Iureş spune că românii au noroc că el a ales să rămână în ţară. Poţi trece peste orice nuanţă stridentă a unei astfel de afirmaţii după ce vezi one man show-ul pe care-l realizează împreună cu regizorul Alexandru Dabija. La finalul spectacolului, Ion Creangă ar fi avut lacrimi în ochi.
De veselie, de duioşie pentru harul acestui Actor.
Spectacolul este în continuare în programul teatrului Act.
Eu l-am văzut acum ceva luni într-o atmosferă suprarealistă, în consonanţă cu spectacolul.
La Piaţa Universităţii manifestau simpatizanţii unei tabere politice, la Piaţa Victoriei fanii celeilalte tabere. Iar la teatrul dintre cele două pieţe, Iureş striga bonom către toţii dracii: „paşol na turbinca”.
Acum, inundaţi de aceiaşi impostori de toate culorile politice cu ocazia alegerilor, îndemnul personajului jucat fabulos de Iureş ar fi perfect: paşol na turbinca. Şi toţi aceşti farisei să rămână închişi în sacul soldatului lui Creangă.
Etichete: marcel iures, Teatrul Act,
