Un mormânt sigilat pentru a fi ferit de "morții neliniștiți", deschis după 2.000 de ani. Este bizar ce au găsit cercetătorii
Un mormânt roman a fost deschis la 2.000 de ani după ce a fost sigilat pentru a fi protejat de "morții neliniștiți", iar ceea ce au găsit cercetătorii este cu adevărat bizar.
Pe baza descoperirilor arheologilor care au examinat situl, au fost abservate lucruri neobișnuite la mormântul în care au fost găsite rămășițele umane.
Mormântul datează din perioada 100-150 d.Hr. și a fost descoperit în situl arheologic de la Sagalassos, în sud-vestul Turciei.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
Rămășițele aparțineau unui bărbat care a fost incinerat și îngropat în același loc, în ceea ce se spune că era o practică neobișnuită în epoca romană.
Cercetătorii de la Sagalassos Archaeological Research Project au descoperit că mormântul era plin cu "cuie moarte" atunci când a fost sigilat, ceea ce sugerează că oamenii din acea vreme se temeau că persoana din interior îi va bântui.
Mormântul neobișnuit a fost sigilat cu 24 de cărămizi care au fost așezate meticulos pe un rug care încă ardea și un strat de ipsos, ceea ce a tras un semnal de alarmă pentru cercetători.
De asemenea, au fost găsite obiecte funerare specifice, cum ar fi fragmente dintr-un coș împletit, resturi de mâncare, o monedă și vase din ceramică și sticlă. Aceasta sugerează că bărbatul era "iubit la vremea respectivă", în timp ce Johan Claeys, arheolog la Universitatea Catolică Leuven din Belgia, crede că ceremonia a fost probabil făcută de rudele sale apropiate.
Incinerare neobișnută
Ceea ce face ca incinerarea de la Sagalassos să fie neobișnuită este faptul că a fost efectuată pe loc, lucru pe care cercetătorii l-au putut descifra din poziționarea anatomică a oaselor rămase. De obicei, incinerările constau într-un rug funerar înainte de colectarea rămășițelor, care erau așezate într-o urnă și apoi îngropate într-un mormânt sau puse într-un mausoleu.
Claeys a declarat că modul în care a fost închis locul de înmormântare indică, probabil, faptul că cei vii au vrut să se protejeze de mort.
"Înmormântarea a fost închisă nu cu unul, nu cu două, ci cu trei moduri diferite care pot fi înțelese ca încercări de a-i proteja pe cei vii de cei morți, sau invers", a declarat el pentru Live Science, potrivit LAD Bible.
Claeys a spus că, deși se știe că în epoca romană existau acoperiri din gresie sau ipsos și cuie îndoite, combinația celor trei nu a mai fost văzută până acum.
El a explicat că această combinație a sugerat o teamă de "morții neliniștiți".
"Rămășițele umane incinerate nu au fost recuperate, ci îngropate in situ, înconjurate de o împrăștiere de 41 de cuie îndoite intenționat și sigilate cu grijă sub o plută de gresie și un strat de var. Pentru fiecare dintre aceste practici, paralele textuale și arheologice pot fi găsite în alte părți ale lumii mediteraneene antice, sugerând în mod colectiv că la mijloc erau credințe magice", cercetătorii au explicat în lucrarea lor.
Bible & Archaeology News, Mar 14
Tap the link to read this article and others like it. https://t.co/rW0hdB4NGpImage Credit:
— Bible & Archaeology (@biblearch) March 14, 2023
Sagalassos Archaeological Research Project (KU Leuven)#archaeology #archeology #news #classics #history #rome #roman #turkey pic.twitter.com/jlwVwTNl8D
În studiu, care a fost publicat pentru prima dată în numărul din 21 februarie al revistei Antiquity, cercetătorii au concluzionat că romanii care locuiau în Sagalassos se "temeau de întoarcerea decedatului".
