Un american avea 836 de papagali într-o casă: “M-am gândit că erau morți cu toții, pentru că niciunul nu se mișca”
Voluntarii de la un adăpost pentru păsări din orașul american Detroit au avut parte de o surpriză de proporții, chiar de Crăciun. Un localnic le-a adus nu mai puțin de 836 de peruși pe care tatăl său îi adunase în propria locuință, în ultimii ani.
Omul a avut nevoie de două drumuri și... două zile pentru a transporta toate înaripatele la centru.
Shannon Kramer, Birds and Beaks Rescue and Rehab: “Eram lividă. Mă întrebam cum e posibil așa ceva?”
Shannon lucrează la un adăpost pentru protecția păsărilor. Era la lucru în ziua în care un localnic din Detroit i-a adus câteva sute de peruși pe care îi găsise în locuința tatălui său, un om în vârstă și bolnav, care făcuse o adevărată obsesie pentru această specie de papagali.
Shannon Kramer, Birds and Beaks Rescue and Rehab: “Să fie binecuvântat pentru că a cerut ajutor și nu a deschis fereastra... pentru că ar fi fost periculos, ar fi murit toți”.
Kelley LaBonty, Detroit Animal Welfare Group: “Cred că știa că (tatăl lui – n.red.) avea probleme de sănătate mintală și că lucrurile începuseră să scape de sub control. Dar nu cred că a realizat cât de gravă era situația până nu s-a dus acolo”.
Bărbatul a luat legătura cu adăpostul pentru animale sălbatice și în prima zi le-a adus la ușă aproape 500 de peruși. Restul de 339 de păsări au fost aduse a doua zi, înghesuite în câteva cuști.
Kelley LaBonty, Detroit Animal Welfare Group: „Erau toți claie peste grămadă, se sufocau și erau foarte stresați. Nici nu se mișcau atunci când au ajuns aici. M-am gândit că erau morți cu toții, pentru că niciunul nu se mișca”.
În toată povestea au intervenit mai mulți veterinari din oraș. Au împărțit perușii între ei, pentru a le acorda primul ajutor cât mai repede.
Dr. Melissa McNally, Jolly Road Veterinary Hospital: „Unii aveau penele zdrențuite, din cauză că stăteau înghesuiți. Am găsit unul care avea o gheară lipsă. O femelă mai bătrână avea un surplus de cheratină pe cioc. Toate bune, dar... am verificat doar patru și mai am 300 (de peruși)”.
Specialiștii le transmit celor care vor să adopte unul sau mai mulți peruși că nu e suficient să le dea apă și mâncare și să-i țină toată ziua în cușcă. Perușii sunt jucăuși, gălăgioși și au nevoie de atenție.
Kelley LaBonty, Detroit Animal Welfare Group: „Trebuie să interacționeze cu oamenii, trebuie să fie lăsați să zboare. E o responsabilitate care durează între șapte și 15 ani”.
