Tot mai mulți bătrâni suferă de „sindromul inimii frânte”. Boala poate duce inclusiv la infarct
Tristețea resimțită de vârstnici la decesul sau despărțirea de persoana iubită declanșează, mai ales la bărbați, forme grave ale ”sindromului inimii frânte”. Este o afectare fizică a cordului, care, netratată, poate duce inclusiv la infarct.
Un studiu pe 200.000 de pacienți, din mai multe state, publicat de Asociația Americană a Inimii, arată că pacienții recuperați nu au avut doar monitorizare medicală constantă, ci și susținerea permanentă a celor din jur.
De peste 50 de ani împreună, soții Dan ne spun ce înseamnă acum unul pentru altul: „Totul înseamnă! Pentru că de unul singur viața e foarte grea. Mai ales la bătrânețe... Hai că femeia e mai îndemânatică, dar bărbatul de multe ori e mai stângaci.”
Stângaci, spun psihologii, mai ales în a căuta ajutor, înainte să alunece în depresie.
Singurătatea, din momentul în care persoana rămâne fără partenerul de viață și însingurarea, adică lipsa contactelor sociale anterioare în timpul doliului, au pe fundal groaza de a nu muri singur.
Ceea ce înseamnă un stres major care declanșează o explozie de cortizol - hormonul panicii - și adrenalină - hormonul supraviețuirii. E o suprasolicitare a tuturor organelor, de la care apare în timp afectarea fizică organismului.
Dr. Gabriella Bondroc: „Când e vorba de acest sindrom al inimii frânte, avem mai multe cauze, pe care medicii, inclusiv, nu le știu în totalitate. Cert e că mortalitatea la bărbați este dublă față de femei, din cauza acestei modalități reduse de gestionare a emoțiilor.
El produce o vasoconstricție a vaselor de sânge din jurul ventriculului și cu o dilatare bruscă a ventriculului. Are simptome ca de infarct, oamenii trebuie să meargă la spital. Odată cu gestionarea stresului, acest sindrom se reduce.”
Cum poate fi tratată cardiopatia
Cardiopatia de stres trebuie tratată pe trei planuri - psihologul oferă susținere emoțională. Psihiatrul intervine, la nevoie, cu medicamente antidepresive și anxiolitice. Iar cardiologul monitorizează suferința inimii.
Însă revenirea pe linia de plutire depinde de ancora oferită de un grup de susținere puternic - rude apropiate, care să-i dea de lucru pacientului - să meargă la cumpărături ori să iasă cu nepoții în parc. Prieteni, care insistă ca cei rămași văduvi să iasă din casă.
Din păcate, orientarea tot mai clară a tinerilor către comunicarea la distanță, inclusiv cu părinții, crește incidența sindromului inimii frânte, arată medicii universității din Phoenix, Arizona.
Între anii 2016 și 2020, cât a durat cercetarea, mortalitatea în rândul bărbaților a fost 11%, față de 5,5%, în cazul femeilor.
Etichete: batrani, infarct, inima franta,
Dată publicare:
