Sărbătoarea Sânzienelor 2024. Ce trebuie să faci să ai noroc tot anul
Sânzienele reprezintă o sărbătoare populară românească, cunoscută și sub numele de Drăgaica. În credința populară, Sânzienele erau femei frumoase care locuiau în păduri și nu puteau fi văzute de oameni.
Se spune că Sânzienele coboară pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, care este o noapte magică.
Sânzienele 2024 sau Drăgaica - simbol
Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaica în anumite regiuni, sunt o sărbătoare românească ce își are originea într-un vechi cult al soarelui. Sărbătorită pe 24 iunie, Sânzienele au o semnificație profundă în tradițiile și mitologia românească, fiind asociate cu diverse credințe și practici populare.
Potrivit etnologului Marcel Lutic, Sânzienele sunt considerate zâne ale câmpului, conferind florilor și buruienilor puteri deosebite.
În preajma sărbătorii, plantele capătă proprietăți vindecătoare remarcabile, însă după trecerea acestei zile, ele "dau îndărăt", adică nu mai cresc deloc. De aceea se spune că de la Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se mai culeg plante de leac.
Aceste zâne, care în imaginația populară sunt descrise ca niște fete frumoase ce trăiesc în păduri sau pe câmpii și care dansează adesea, sunt parte integrantă a mitologiei românești.
În mitologia românească, Sânzienele sunt reprezentate ca zâne bune, legate de floarea Galium verum sau Cruciata laevipes.
Ele sunt considerate surate ale Rusaliilor, zâne rele, și devin astfel numai dacă sărbătoarea lor nu este respectată.
Aceste entități mitice își fac apariția în noaptea de 23 spre 24 iunie, moment în care conferă florilor și ierburilor puteri deosebite, transformându-le în adevărate plante de leac.
Noaptea de Sânziene este de asemenea considerată cea mai propice pentru vrăjile de dragoste.
Se spune că plantele recoltate în această noapte ar avea puteri magice extraordinare. Totodată, se mai spune că în această noapte cerurile se deschid, iar femeile care se plimbă singure pot experimenta fenomene paranormale, atât pozitive cât și negative.
Ce tradiții și obiceiuri sunt în această zi
În România există o mulțime de tradiții legate de sărbătoarea Sânzienelor, în funcție de regiune. În preajma Sânzienelor se practică numeroase tradiții și obiceiuri care au rădăcini adânci în cultura populară românească.
Fetele tinere care își căutau sortitul aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperișul casei. Dacă cununa rămânea pe acoperiș, fata urma să se mărite chiar în acel an. Dacă aceasta cădea pe jos, fata repeta aruncarea până când cununa rămânea prinsă, numărul încercărilor indicând câți ani mai are de așteptat până la căsătorie.
O altă tradiție presupunea aruncarea cununei pe colțul casei. A doua zi dis-de-dimineață, fata ducea cununa în ocolul vitelor și, cu ochii închiși, o dădea de mâncare unei vite. Aspectul acestei vite urma să prevestească înfățișarea viitorului soț.
În noaptea de 23 iunie, fetele obișnuiesc să pună sub pernă flori de sânziene, sperând că astfel își vor visa ursitul. În unele regiuni, se adaugă și busuioc, considerat a avea puteri magice în ceea ce privește dragostea.
Femeile căsătorite obișnuiesc să își înfășoare mijlocul cu flori de sânziene pentru a preveni durerile cauzate de munca pe câmp. Atât fetele cât și femeile își pun în păr sau în sân florile de sânziene ca să rămână tinere și frumoase.
Din spice de grâu, sânziene și alte plante, fetele își fac cununi pe care și le pun pe cap și dansează dansul Drăgaicei. Acest dans este practicat pentru a aduce belșug și pentru a proteja gospodăriile și ogoarele. Conform tradiției populare, se crede că, odată cu drăgaicele, soarele joacă și el la amiază, stând mai mult pe cer decât de obicei.
În ziua de Sânziene, nimeni nu are voie să lucreze. În multe zone din țară, se fac pomeni pentru morți, cunoscute sub numele de moșii de Sânziene.
Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântând și dansând, împărțind rod plantelor, aducând fecunditate plantelor și animalelor, umplând de leac și miros florile și tămăduind bolile și suferințele oamenilor.
Se crede că în această noapte legătura dintre lumea oamenilor și cea supranaturală se subțiază, făcând posibile evenimente neobișnuite.
Deși sunt considerate zâne bune, Sânzienele pot deveni forțe dăunătoare dacă sărbătoarea lor nu este respectată. Ele pot lovi pe cei păcătoși cu "lanțul Sânzienelor", pot stârni vijelii și grindină, lăsând câmpurile fără rod și florile fără de leac.
Superstiții de Sânziene
Sărbătoarea Sânzienelor este încărcată de superstiții și credințe populare care reflectă legătura strânsă dintre oameni și forțele naturii. Această noapte este marcată de numeroase tradiții, care încă se respectă și astăzi.
Conform credinței populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze.
Se spune că Sânzienele zboară prin aer sau umblă pe pământ, cântând și împărțind rod.
Există superstiția conform căreia cei care nu respectă corespunzător această sărbătoare vor supăra Sânzienele. Acestea se răzbună pe femeile care nu sărbătoresc, pocindu-le gura. Bărbații care au jurat strâmb sau au comis fapte rele pot suferi pedepse îngrozitoare.
În unele regiuni, fetele tinere culeg flori de sânziene și își fac cununi, pe care le aruncă peste case. Dacă cununa se prinde de horn, acest lucru indică o cununie iminentă.
În zorii zilei de 24 iunie, băieții se adună în cete și colindă satele, având flori de sânziene la pălării. Tot astăzi se alege Drăgaica, care trebuie să fie cea mai frumoasă și cu cea mai bună inimă dintre cele șapte fete. Ea este împodobită cu spice de grâu, iar restul tinerelor se îmbracă în alb și dansează hora la răscruci de drumuri.
Roua din noaptea de Sânziene este considerată a avea proprietăți miraculoase. Se crede că stropirea trupului cu această rouă aduce frumusețe și suplețe. Fetele se spală pe față cu această rouă ca să aibă pielea frumoasă și să își păstreze tinerețea.
În ziua de Sânziene nu se face nicio muncă, în special munca fizică pe câmp sau în grădini. Cei care nu respectă acest lucru se spune că vor avea parte de necazuri.
În această noapte se spune că răsare magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc și cel care o culege poate citi gândul altora.
O altă superstiție spune că dacă culegi și mănânci petale de albăstrica, vei avea noroc tot anul.
