Poveste uluitoare în Brașov. O femeie a avut 15 ani grijă de un băiat, crezând că e fratele ei. Cine era de fapt
Poveste uluitoare la Braşov, unde un bărbat care suferă de sindromul Down într-o formă gravă a fost îngrijit 15 ani de o femeie, convinsă că e fratele ei.
Însă, într-o bună zi, un om venit din Mehedinţi l-a recunoscut pe stradă şi a anunţat poliţia că ar fi vorba, de fapt, de o rudă de-a lui, dispărută din 2006. Coincidenţa face că ambele familii aveau câte un bărbat suferind de sindrom Down, iar ambii dispăruseră.
În anul 2006 au dispărut de acasă doi bărbaţi - unul din Braşov, celălalt din Mehedinţi, ambii suferind de sindromul Down. Vreme de 15 ani, cei din Mehedinţi n-au primit nicio veste, dar în septembrie au aflat că ruda lor e la o familie din judeţul Braşov.
Nicușor Marinca, fratele dispărutului: „Când s-a dus văru-meu să intre în magazin, era pe scări şi cerşea acolo şi i-a sărit în braţe lu văru-meu! Cum să nu-l recunosc! are semne sub bărbie. Lăcrămează ochiul stâng, are nasul mic şi varice pe picioare. Dup-aia am făcut testul ADN pe 10 septembrie şi ne-a venit rezultatul pe 22 martie.... Este 99, 9 la sută frate cu noi!”
Rudele bărbatului au fost convinse că familia din Braşov l-a ţinut pe om cu forţa, ca să-l exploateze şi au reclamat asta la poliţie. Femeia care l-a îngrijit povesteşte că a crezut că este vorba despre fratele ei, dispărut tot acum 15 ani, dar găsit în Bucureşti.
Reporter: Nu aţi bănuit că nu e fratele dumneavoastră?
Valerica Duță, femeia care a îngrijit dispărutul: „Nu, nu! Avea toate instincturile lu ăla. Fizionomia, noi n-am bănuit o clipă că nu e al nostru!"
Convinsă că e vorba de fratele ei, femeia a avut întotdeauna grijă să nu-i lipsească nimic. O spun toţi vecinii care au rămas cu gura căscată când au aflat de confuzie,.
Koleș Viorel, vecin: „Toţi îl iubeam şi era ataşat de noi. Dar familia lui e alta! Da, dar
cine a ştiut?! familia asta s-a chinuit cu el 16 ani, cu tratamente, cu spitale... ”
Larisa Vascan, localnic: „Îi cumpără medicamente, a avut grija de el, îi dădea de mâncare”.
Reporter: Îl punea să cerşească?
Larisa Vascan: „Nu, stătea cu orele aici în fata magazinului şi îl ruga să plece acasă. Nu cred că femeia l-a pus vreodată să cerşească de bună voie.”
Aurel Măgherușan, vecin: „Eu n-am văzut să fie trist, venea tot timpul între noi tot timpul bucuros, spălat, bărbierit... că nu suporta altfel. Era foarte îngrijit"
Valerica Duță, femeia care a îngrijit dispărutul: „Am îngrijit un om, dar nu-mi pare rău! Pe mine mă doare sufletul şi acuma de el, cu toate că s-a descoperit că nu e al nostru. Dar eu îl am aicea (arata inima, n.r.) pentru că m-am chinuit cu el atâția ani de zile.”
Pe numele femeii a fost deschis un dosar penal de lipsire de libertate astfel ca ea va trebui să îi convingă pe anchetatori că a fost bine intenţionată.
Etichete: bolnav, brasov, disparitie, mehedinti, sindromul down,
