Noi și Erdogan. Cum a ajuns România printre țările europene cu cele mai multe procese ca formă de intimidare a jurnaliștilor
România este una dintre țările europene cu cele mai multe procese intentate jurnaliștilor ca formă de intimidare, în special din partea politicienilor, arată un raport. Suntem la același nivel cu Turcia, recunoscută pentru acțiunile lui Recep Erdogan.
Afacerile și politicienii folosesc intimidarea legală pentru a înăbuși vocile disidente și multe cazuri rămân neraportate, se arată în raportul Coaliției împotriva SLAPP, citat de POLITICO.
Practica de a folosi procese pentru a reduce la tăcere jurnaliştii, activiştii şi organizaţiile publice de supraveghere este în creştere în Europa, constată raportul publicat luni.
Între 2010 și 2023, 1.049 de procese strategice împotriva participării publice, cunoscute sub denumirea de SLAPP, au fost intentate în 41 de țări europene, dintre care 166 depuse doar în 2023, potrivit raportului anual al Coaliției împotriva SLAPP, în colaborare cu Fundația Daphne Caruana Galizia.
Termenul SLAPP se referă la cazurile depuse de subiecți puternici, cum ar fi corporații, oficiali publici și oameni de afaceri de profil înalt, împotriva unor persoane private sau organizații neguvernamentale care și-au exprimat o poziție critică asupra unei probleme de interes social sau politic.
Dintre cele 41 de națiuni analizate, Italia, România, Serbia și Turcia au înregistrat cea mai răspândită utilizare a proceselor strategice. Reporterii continuă să fie ținta principală a unor astfel de cazuri, urmați de instituțiile media, editorii, activiștii și ONG-urile.
În 2023, aproape jumătate dintre astfel de procese (42,5 la sută) au fost intentate de afaceri și oameni de afaceri, în timp ce politicienii au fost responsabili pentru mai mult de o treime (35,5 la sută).
„Este cu adevărat îngrijorător faptul că peste o treime din aceste cazuri sunt depuse de politicieni”, a declarat Emma Bergmans, consilier principal pentru politici și advocacy la Free Press Unlimited, o organizație internațională pentru libertatea presei. Când politicienii se implică, provoacă „polarizare și înrăirea societății”, a adăugat ea.
Procesele sunt adesea însoțite de calomnii, amenințări și atacuri fizice
Majoritatea proceselor au avut ca scop suprimarea vocilor care demascau corupția și problemele de mediu.
„Schimbările climatice și problemele de mediu sunt un subiect care poate avea implicații foarte mari pentru companii”, a spus Bergmans. „Și atunci când jurnaliștii sau societatea civilă raportează faptele lor greșite sau impactul asupra climei, acest lucru poate avea un efect uriaș asupra afacerilor și de aceea se mișcă rapid și iau măsuri extreme pentru a-i reduce la tăcere”.
Raportul din 2024 nu a luat în considerare cazurile de cenzură de stat sau cele în care procesul este inițiat de autoritatea publică, ci doar cazurile prezentate de o parte privată, a declarat Martina Urso, ofițer principal de operațiuni la Fundația Daphne Caruana Galizia și unul dintre autorii raportului.
„Nu pentru că sunt mai puțin importante”, a spus ea, „dar pentru că am vrut să arătăm că, chiar și atunci când excludem cazurile de cenzură de stat, tot găsim mai multe cazuri în fiecare an”.
Cu toate acestea, cifrele din raport încă nu reflectă realitatea, deoarece majoritatea cazurilor de SLAPP nu sunt raportate. „Raportul doar zgârie suprafața”, a spus Urso.
Victimele nu raportează întotdeauna astfel de cazuri împotriva lor din cauza constrângerilor de timp și bani sau din cauza fricii de pedeapsă.
„SLAPP-urile sunt adesea însoțite de alte tactici de intimidare, cum ar fi campanii de calomnie, amenințări și atacuri fizice”, mai spune Bergmans.
Recursul pentru victime este inadecvat, iar încercările de a limita utilizarea SLAPP-urilor nu sunt suficient de puternice, spun experții.
În aprilie, Uniunea Europeană a adoptat o Directivă Anti-SLAPP și a emis recomandări privind combaterea utilizării unor astfel de procese.
Cu toate acestea, nu este suficient. Una dintre limitările sale, a explicat Urso, este că ia în considerare doar cazurile transfrontaliere și nu le ia în considerare pe cele interne.
”Este esențial să ai acces imediat la resursele potrivite”
Consiliul Europei a mai emis, de asemenea, o recomandare, tot în aprilie, care stabilește un cadru mai solid pentru descurajarea și remedierea SLAPP.
Acesta include și cazurile interne și oferă indicatori clari cu privire la modul de evaluare a unui caz juridic.
Recomandarea Consiliului Europei este, de asemenea, „mai deschisă” atunci când vine vorba de protecția țintelor. „Recomandarea sa intră într-adevăr în detalii cu privire la compensarea daunelor, în timp ce directiva UE este mult mai concentrată pe sancțiuni”, a spus Urso.
Ea a susținut că UE ar trebui să își revizuiască recomandările pentru a include mai mult sprijin pentru victimele unor astfel de procese strategice.
„Dacă te confrunți cu un caz SLAPP, este esențial să ai acces imediat la resursele potrivite, cum ar fi un avocat familiarizat cu libertatea de exprimare sau drepturile omului, dar și la asistența financiară pentru a plăti acel avocat”, a spus ea.
Urso a adăugat că și țările membre UE ar trebui să își facă partea prin aplicarea recomandărilor Consiliului Europei în legislația națională și deschiderea dialogului cu organizațiile societății civile care acoperă acest subiect.
Etichete: europa, intimidare, jurnalisti, procese, romania, top,
