Alice Munro a murit. Scriitoarea canadiană, laureată a premiului Nobel pentru Literatură, avea la 92 de ani

62449390

Scriitoarea canadiană Alice Munro, laureată a premiului Nobel, care a analizat viaţa de zi cu zi prin prisma povestirilor timp de peste 60 de ani, a murit la vârsta de 92 de ani, la azilul său din Ontario. Ea suferea de demenţă de mai bine de un deceniu.

Numită cândva "Cehov canadian" de Cynthia Ozick, Munro a creat o operă bazată pe forme şi subiecte ignorate în mod tradiţional de curentul literar dominant. Abia mai târziu, reputaţia lui Munro a început să crească, poveştile sale discrete despre oameni aparent simpli din Canada, un oraş mic şi lipsit de dramatism, adunând o mulţime de premii internaţionale, inclusiv premiul Nobel pentru Literatură în 2013, potrivit The Guardian, citată de News.ro.

Margaret Atwood a numit-o cândva "unul dintre cei mai importanţi scriitori de ficţiune englezească din epoca noastră".

"Un maestru al formei"

Salman Rushdie a lăudat-o drept "un maestru al formei", în timp ce Jonathan Franzen a scris odată: "Munro este unul dintre cei câţiva scriitori, unii în viaţă, majoritatea morţi, pe care îi am în vedere când spun că ficţiunea este religia mea”.

Născută în 1931 într-o familie de fermieri de vulpi şi păsări de curte care locuiau în afara oraşului Wingham, Ontario, şi care se luptau să supravieţuiască în timpul Marii Crize, Munro a mers la universitate cu o bursă şi a studiat timp de doi ani înainte de a se muta la Vancouver împreună cu primul ei soţ, James Munro, în 1951. Descriindu-se ca fiind o "gospodină de categoria B-minus" în această perioadă - trebuia să îi ceară soţului ei bani pentru a cumpăra alimente - Munro a început să scrie atunci când fiicele ei dormeau, păstrând piesele scurte, deoarece era prea greu să se concentreze pentru perioade lungi de timp. ("Eram mare amatoare de sieste", a declarat ea pentru The Observer în 2005).

Poveştile lui Munro au început să fie publicate în reviste precum Tamarack Review, Montrealer şi Canadian Forum, adunând treptat suficient pentru o colecţie care a apărut în 1968.

Operaţia pe cord deschis din 2001 a adus cu sine o percepţie sporită a propriei sale mortalităţi, iar Munro a scris tot mai mult în jurul bolii şi al memoriei. O povestire despre un personaj diagnosticat cu cancer publicată în The New Yorker în 2008, „Free Radicals”, a fost urmată un an mai târziu de recunoaşterea faptului că şi ea a avut cancer. O ultimă colecţie de povestiri, „Dear Life” din 2012, a inclus patru piese autobiografice pe care autoarea le-a numit "primele şi ultimele - şi cele mai apropiate - lucruri pe care le am de spus despre propria mea viaţă".

Vorbind pentru The Guardian în 2013, Munro a explicat că "a scris poveşti personale toată viaţa mea".

"Sper că sunt o lectură plăcută", a spus ea. "Sper că ele îi mişcă pe oameni. Când îmi place o poveste este pentru că face ceva... o lovitură în piept".

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Femeia care i-a sucit mințile lui Jude Bellingham, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
FOTO Femeia care i-a sucit mințile lui Jude Bellingham, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
Citește și...
7 filme pe care le vezi doar la festival: AIFF.10 aduce în premieră absolută cinemaul independent american în România

PARTENERIAT. Într-o lume dominată de blockbustere și producții gândite pentru succes global, există un alt tip de cinema, mai sincer, mai curajos și, de multe ori, mai de impact. 

Patrick Lange și Olga Bezsmertna, în premieră la Filarmonica George Enescu pe 28-29 mai

PARTENERIAT. Ultimele concerte vocal-simfonice ale lunii îi aduc în premieră pe scena Filarmonicii George Enescu pe dirijorul Patrick Lange și pe soprana Olga Bezsmertna, pe 28 și 29 mai. 

Regizorul Cristian Mungiu, critici la adresa statului român după ce a câștigat Palme d'Or: „E un pic rușinos. Nu e normal”

Succesul obținut la Cannes i-a adus filmului ''Fjord'', semnat de Cristian Mungiu, calificarea automată la premiile Oscar, din martie, anul viitor.  

Recomandări
Trei ipoteze luate în calcul de MApN despre drona Rusiei care a explodat într-un bloc din Galați. Ce crede Armata

Drona care a lovit blocul de locuințe din Galați avea la bord 30 de kilograme de explozibil. Piloții români au avut doar patru minute să o doboare, dar nu au tras. 

Cum arată apărarea antidronă a României. Sistemele Ghepard desfășurate în Dobrogea au 60 de ani

Incidentul de la Galați a arătat încă o dată că apărarea antidronă a României este ineficientă. Potrivit MApN, ne bazăm pe sistemele Ghepard, vechi de 60 de ani, și tunuri mobile care pot fi folosite doar în anumite locuri din zona Galați - Tulcea. 

Ce prevede contractul de 565.000 de dolari lunar semnat de Nicușor Dan pentru a păstra buna relație cu SUA

Contractul de consultanţă strategică între Administraţia Prezidenţială a României şi firma Eversheds Sutherland a fost înregistrat în 28 mai la Departamentul american al Justiţiei.