Exista viata dupa cutremur: In Romania, terenurile sunt testate superficial
Degeaba proiectezi o cladire ca sa reziste la cutremur daca nu cercetezi cum va actiona terenul pe care urmeaza sa fie ridicata. Este sfatul autoritatilor din Chilie unde protectia populatiei in caz de seism reprezinta o prioritate nationala.
Campania "Exista Viata Dupa Cutremur" va arata cum lucruri care la altii sunt esentiale la noi sunt simple recomandari. La noi, legea prevede doar studii geo-tehnice care precizeaza doar ce presiune poate suporta pamantul.
Daca in Occident turnurile sunt mandria oricarei capitale, specialistii romani sunt sceptici in ceea ce priveste siguranta lor. Capitalismul a dus, previzibil, la o explozie a pietei imobiliare si, tot previzibil, cladirile din Bucuresti si din marile orase ale tarii au inceput sa se ia la intrecere cu Capitala.
Numai ca intrati in competitie dezvoltatorii au omis un amanunt: ca nu toate terenurile sunt bune pentru blocuri turn. Teoretic, poti construi si peste o mlastina daca pamantul a fost studiat riguros si daca ai tehnologiile necesare. La noi nimeni nu da atentie pamantului in care se sapa fundatia, ceea ce, spun specialistii, ne-ar putea costa mult la viitorul seism.
Daca un cutremur de 8,8 pe Richter ar fi lovit Romania, probabil ca multe dintre turnurile noastre ar fi ramas intr-o rana. In Chile nu se construieste nimic fara a fi studiat terenul. La noi sunt doar verificari superficiale, privitoare la calitatea solului si nu la modul in care acesta se misca.
De obicei, in Romania, dezvoltatorii cumpara studii mai vechi, facute deja in zone invecinate ca sa nu mai plateasca unul nou. Greseala! La cladiri mari este esential un test de amplasament exact pe parcela pe care va incepe constructia. Doar asa se poate calcula rezistenta la cutremur. Proiectantul cladirii ar trebui sa stie cum se misca pamantul in raport cu cladirea, nu doar cata presiune poate avea de la suprafata.
Ce poate sa arate un studiu de amplasament si nu iti arata studiul geotehnic? Studiul de amplasament iti arata viteza de propagare a undelor de amplasament. Cea mai importanta este viteza undelor transversale pentru ca acele unde sunt periculoase constructiilor, spun specialistii.
Studiul geotehnic, clasic, arata in primul rand modul, solutia de fundare, capacitatea terenului de a tine o cladire, in special proprietati statice ale terenului, partea de miscare trebuie investigata cu niste echipamente suplimentare.
Expertii in reducerea riscului seismic sustin ca la noi cer astfel de masuratori doar investitorii din tari care au cutremure, in special firme americane sau italiene. Tehnologia e la fel peste tot.
Bucata de sol care ajunge in laborator trebuie sa provina de la adancime. In laborator proba e verificata cu tehnici introduse doar de 5 ani in Romania. Arata nivelul apei din panza freatica, si daca aceasta risca sa afecteze noua structura sau constructiile vecine. Pe Calea Victoriei de exemplu, proprietarii unui bloc au desoperit sa au apa in subsol, dupa ce in vecinatate s-a ridicat un hotel inalt.
Pentru studiul de amplasament care este mai complex, e nevoie de un dispozitiv care poate masura vibratiile din sol. Se baga in pamant la adancime mai mare, si se observa apoi cum trepidatia este resimtita la acea adancime.
Odata introdus senzorul de viteza, la suprafata inginerii genereaza unde si simuleaza vibratiile seismice. Informatia de la suprafata si cea din subteran sunt trimise spre un computer, care calculeaza cum se misca terenul in caz de cutremur si implicit, ce forte vor ataca structura. Doar astfel se poate calcula rezistenta cladirii, pentru a o face sigura la unde seismice.
Teoretic, dezvoltatorii ar trebui sa aiba responsabilitate si sa puna la dispoztitia oamenilor cladiri bine claculate. Practic insa, masuratorile facute in teren pot dubla pretul studiului geotehnic, si de aceea investitorii nu se inghesuie sa-l faca.
Specialistii Facultatii de Constructii au facut o harta orientativa dupa ce au analizat 40 de amplasamente din oras pentru ca inginerii care nu fac testari speciale pentru cutremur sa se orienteze. Cercetarea nu acopera insa tot orasul, iar diferentele pot fi mari chiar si intre doua parcele alaturate de teren: una poate avea o structura argiloasa, alta cu multe sedimente.
Bucurestiul prezinta risc seismic si pentru ca are multe zone cu teren nisipos. La unde de soc puternice, apa e trimisa cu presiune spre suprafata, apoi brusc coboara inapoi. Daca terenul nu este tare, se retrage cu apa, antrenand si cladirea de deasupra. De aceea in zonele nisipoase, adica la cateva sute de metri distanta de albii de rauri, sau lacuri ar trebui construite structuri cu fundatii pe piloni adanc infipti si nu cu fundatii de suprafata, cum s-au construit multe case si chiar blocuri de la noi.
In cazul fundatiilor mici, de suprafata, cladirile isi pierd stabilitatea. Constructia se va rasturna cu totul, provocand tragedii. Fundatiile adanci sunt insa costisitoare, putand ajungh si la 40% din investitia totala a cladirii: de neconceput pentru unii investitori, care alearga dupa profit rapid fara sa se gindeasca la consecinte.
In Chile, cutremurele de magnitudine foarte mare fac victime si pagube putine pentru ca scara valorilor e inversata: rezistenta primeaza pentru ca salveaza vieti.
Specialistii nostri spun ca in Bucurestiul nu ar trebui construite imobile inalte, in special langa cheiul Dambovitei, unde deja au aparut cativa mastodonti.
Exista si cazuri unde dezvoltatorii care au facut mansardarea unui bloc vechi, din anii 60, fara sa verifice terenul de fundare.
O harta de microzonare pe suprafete mai mari a miscarii pamantului au si seismologii. Profesorul Gheorghe Marmureanu a prezentat-o inca din 2006. Specialistii sustin insa ca nu poate fi lege pentru ca s-ar baza pe putine masuratori.
In concluzie, la noi evitarea unor tragedii e optionala si tine de constiinta dezvoltatorului. Iar oamenii nu stiu ce intrebari trebuie sa puna atunci cind isi cumpara o locuinta noua, desi siguranta la cutremur ar trebui sa fie prima grija. Traim intr-o tara seismica si un nou cutremur poate veni oricand. Depinde de autoritati daca vor sau nu sa ii slveze pe oameni de la moarte.
