Factorii de risc cardiovascular şi migrenele. Ce a constatat un nou studiu
Presiunea diastolică aparfe atunci când inima se odihneşte între bătăi. Cu toate acestea, studiul nu a găsit un risc crescut între alţi factori de risc cardiovascular şi migrenă.
„Cercetările anterioare arată că migrena este legată de un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC), boala cardiacă şi infarctul miocardic (atacul de cord), dar se ştie mai puţin despre modul în care factorii de risc pentru evenimentele cardiovasculare sunt legaţi de migrene”, a declarat într-un comunicat al Academiei Americane de Neurologie (AAN) autorul studiului Antoinette Maassen van den Brink, de la Centrul medical Erasmus din cadrul Universităţii din Rotterdam, Olanda.
Studiul a analizat factorii de risc binecunoscuţi pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi diabetul, fumatul, obezitatea şi colesterolul ridicat şi a constatat o probabilitate crescută de a avea migrenă numai la participanţii de sex feminin cu tensiune arterială diastolică mai mare.
La studiu au participat 7.266 de persoane, bărbaţi şi femei, cu o vârstă medie de 67 de ani, dintre care 15% aveau migrene.
Toţi participanţii au fost examinaţi fizic şi au furnizat probe de sânge. De asemenea, li s-au pus întrebări despre migrenă, inclusiv dacă au avut vreodată o durere de cap cu dureri severe care le-au afectat activităţile zilnice.
După ajustarea pentru mai mulţi factori de risc cardiovascular, cum ar fi activitatea fizică, precum şi nivelul de educaţie, cercetătorii au constatat că participanţii de sex feminin cu tensiune arterială diastolică mai mare aveau şanse cu 16% mai mari de a avea migrene per deviaţia standard de creştere a tensiunii arteriale diastolice.
O creştere per deviaţie standard este o măsură pentru a compara tensiunea arterială diastolică cu alţi factori de risc cardiovascular.
Nu au fost găsite asocieri pentru tensiunea arterială sistolică.
Specialiştii spun că acest lucru contribuie la teoria conform căreia migrena este asociată mai degrabă cu o funcţie uşor redusă a vaselor mici de sânge, decât cu o funcţie redusă a vaselor mari de sânge.
Nu au existat asocieri pentru participanţii de sex feminin cu colesterol ridicat sau obezitate, iar fumatul curent a fost asociat cu 28% mai puţine şanse de a avea migrenă şi diabetul cu 26% mai puţine şanse de a avea migrenă.
„Aceste rezultate trebuie interpretate cu prudenţă, deoarece nu dovedesc că fumatul determină un risc mai scăzut de migrenă. În schimb, fumatul ar putea declanşa atacuri de migrenă şi, prin urmare, persoanele care aleg să fumeze sunt mai puţin susceptibile de a fi persoane care au migrene”, a precizat Maassen van den Brink.
În cazul participanţilor de sex masculin, cercetătorii nu au găsit nicio asociere între factorii de risc cardiovascular şi migrenă.
„Studiul nostru sugerează că, în general, migrena nu este direct legată de factorii de risc tradiţionali pentru bolile cardiovasculare”, a concluzionat Maassen van den Brink.
„Întrucât am analizat persoane care erau de vârstă mijlocie şi mai în vârstă, sunt necesare studii viitoare în grupuri mai tinere de persoane care sunt urmărite pentru perioade mai lungi de timp”, a mai precizat ea.
O limitare a studiului a fost numărul mic de participanţi de sex masculin cu migrenă. Maassen van den Brink a declarat că acest lucru ar putea oferi o explicaţie de ce nu a fost identificată nicio asociere pentru participanţii de sex masculin între factorii de risc cardiovascular şi migrenă.