Ce se întâmplă cu produsele de Paște care au rămas nevândute. Ponturi pentru cei care nu vor să arunce mâncarea gătită

Prețurile mari i-au determinat pe comercianți să își facă mai bine stocurile, iar acum au mai putine pierderi. Acest lucru este confirmat si de cei care se ocupă de distrugerea alimentelor stricate.

Dintre alimentele specifice, ouăle vopsite au cel mai scurt termen de valabilitate, în jur de o săptămână de la fierbere. Cozonacul și pasca rezistă un pic mai bine, în medie 10 zile. Cum toate au fost puse la vânzare înainte de Paște, comercianții trebuie să decidă repede ce vor face cu ele.

Alexandra Reyhan, angajata unei brutării: ”Ce ne-a rămas am dat unor clienți pe care îi avem, cu nevoi speciale”.

Director supermarket: ”Avem discounturi de 30, 40, 50% la categoriile de produse reduse pe care clienții le pot cumpăra”.

Citește și

Risipa de apă din industria alimentară și cea textilă. Ce putem face pentru mâncare și haine mai prietenoase cu mediul

Totuși, față de alți ani costurile mari i-au făcut pe comercianți să își facă mai atent stocurile. Asta înseamnă ca au redus risipa.

Larisa Antal: ”Administratorii acestui magazin, de exemplu, au ales ca anul acesta să facă aprovizionările mult mai des, în funcție de vânzări. Așa au ajuns ca la finalul sărbătorilor să rămână cu mult mai puține produse pe raft. Vedem aici câteva figurine din brânză sub formă de miel și câteva bucăți de drob. În alți ani, erau nevoiți să înapoieze furnizorilor cantități mult mai mari de alimente pe care nu reușeau să le vândă”.

Totuși, alimentele înapoiate furnizorilor mai pot fi valorificate în două moduri: cel mai puțin costisitor este să doneze mâncarea care este încă singură pentru consum. Organizațiile care colectează astfel de alimente se ocupă personal de ridicarea și distribuirea lor.

”Am primit și anul acesta alimente de la magazine, însă sunt cantități mai mici. Nu le mai răman la fel de multe ca în alți ani”.

Cea de-a doua opțiune este distrugerea produselor. De altfel, legea obligă fiecare magazin ori restaurant să aibă contracte cu firme de neutralizare care distrug mâncarea.

În realitate, cea mai mare risipă se face în gospodăriile românilor. Bucătarii ne sfătuiesc însă să nu aruncăm preparatele rămase, ci să le transformăm. Ouăle vopsite, de pildă, pot fi făcute salată, cu patrunjel mult, ulei și oțet. Merg și în cartofii franțuzești, iar cu un sos alb se transfomă ușor în ouă umplute.

Friptura merge în salate ori în paste, iar din feliile de cozonac obținem un tort însiropat cu budincă și fructe.