CE a lansat noul cod de bune practici privind dezinformarea. Meta, Google și Microsoft, printre susținători

Codul consolidat are drept obiectiv să abordeze deficiențele codului anterior, prevăzând angajamente și măsuri mai ferme și detaliate, care se bazează pe lecțiile învățate în ultimii ani pe plan operațional.

Codul consolidat se bazează pe Codul de bune practici din 2018, primul de acest gen. Noul cod stabilește angajamente cu o sferă largă și precise din partea platformelor și a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur și mai demn de încredere.

„Acest nou cod privind combaterea dezinformării intervine în contextul în care Rusia se folosește de arma dezinformării ca parte integrantă a agresiunii sale armate împotriva Ucrainei, iar democrația este ținta unor atacuri care capătă diverse alte forme. Acum am primit angajamente foarte ferme cu privire la reducerea impactului dezinformării online și dispunem de instrumente mult mai solide pentru a stabili în ce măsură angajamentele sunt puse în aplicare în întreaga UE și în toate limbile sale. De asemenea, utilizatorii vor dispune de instrumente mai bune pentru a semnala dezinformarea și pentru a înțelege ceea ce văd. Noul cod va reduce și factorii financiari care stimulează diseminarea dezinformării și va facilita accesul cercetătorilor la datele platformelor”, a declarat pentru Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență. Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Dezinformarea este o formă de invazie asupra spațiului nostru digital, având un impact tangibil asupra vieții noastre de zi cu zi. Platformele online trebuie să acționeze cu hotărâre, în special în ceea ce privește finanțarea. Nimeni nu ar trebui să dobândească nici cel mai mic folos bănesc prin propagarea dezinformării. Pentru a fi credibil, noul Cod de bune practici va fi susținut de Actul legislativ privind serviciile digitale, prevăzându-se inclusiv sancțiuni disuasive severe. Platformele foarte mari care săvârșesc încălcări repetate ale codului și care nu aplică măsuri de atenuare a riscurilor sunt pasibile de amenzi ce pot reprezenta până la 6 % din cifra lor de afaceri mondială.”

-extinderea participării: Codul nu se adresează doar marilor platforme, ci și unui mare număr de diverși actori care pot contribui la a atenua răspândirea dezinformării, iar numeroși alți posibili semnatari sunt bineveniți să adere la acesta;

Citește și

Rusia, acuzată de fake news despre armele nucleare. Savant: „Din acest combustibil radioactiv este imposibil de făcut”

-eliminarea stimulentelor financiare pentru răspândirea dezinformării, astfel încât vectorii dezinformării să nu obțină venituri din publicitate;

-includerea în domeniul de aplicare al codului a noilor comportamente manipulatoare, cum ar fi conturile false, boții sau materialele deepfake răuvoitoare care contribuie la propagarea dezinformării;

-capacitarea utilizatorilor prin punerea la dispoziție a unor instrumente mai bune de recunoaștere, înțelegere și semnalare a dezinformării;

-dezvoltarea verificării veridicității informațiilor în toate țările UE și în toate limbile Uniunii, concomitent cu asigurarea unei remunerații echitabile pentru activitatea desfășurată de verificatorii veridicității informațiilor;

-asigurarea transparenței publicității politice, permițându-le utilizatorilor să recunoască cu ușurință anunțurile publicitare politice datorită unei mai bune etichetări și informări privind sponsorii, cheltuielile efectuate și perioada de afișare;

-creșterea sprijinului pentru cercetători, prin îmbunătățirea accesului acestora la datele platformelor;

-evaluarea impactului codului prin intermediul unui cadru solid de monitorizare și prin transmiterea periodică de către platforme de rapoarte cu privire la modul în care își pun în aplicare angajamentele;

-înființarea unui centru de transparență și a unui grup operativ care să ofere cu ușurință o imagine de ansamblu transparentă asupra punerii în aplicare a codului, asigurându-se că acesta continuă să fie adaptat exigențelor viitorului și adecvat scopului.

Printre cei 34 semnatari se numără platforme online, în special Meta, Google, Twitter, TikTok și Microsoft, companii din sectorul tehnologiei, organizații ale societății civile, precum și diverși alți actori, cum ar fi platforme mai mici sau specializate, sectorul anunțurilor publicitare online, companiile de tehnologia publicității, verificatorii veridicității informațiilor, organizațiile societății civile, precum și alți actori care furnizează expertiză și soluții specifice de combatere a dezinformării. Toate aceste companii au urmat Orientările Comisiei și au ținut cont de învățămintele crizei cauzate de pandemia de COVID-19 și de criza generată de războiul Rusiei cu Ucraina.

Semnatarii vor avea la dispoziție 6 luni pentru a pune în aplicare angajamentele și măsurile la care au subscris. La începutul anului 2023, semnatarii vor transmite Comisiei primele rapoarte de punere în aplicare.

Pe baza consilierii asigurate de experți și a sprijinului furnizat de Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) și de Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), Comisia va evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare a codului, ținând seama de raportarea detaliată și periodică pe care urmează să o efectueze semnatarii.

Grupul operativ instituit va monitoriza, va revizui și va adapta angajamentele în funcție de evoluțiile înregistrate de tehnologie, societate, piață și legislație. Grupul operativ a organizat deja astăzi reuniunea sa inițială. Acesta se va întruni în funcție de necesități cel puțin la fiecare 6 luni.