Cât de aproape este Iranul de a construi o bombă nucleară. Concluzia la care au ajuns serviciile secrete ale SUA și AIEA

Afirmațiile liderilor israelieni despre capacitatea Iranului de a obține o armă nucleară nu sunt noi. În 2012, în fața Adunării Generale a ONU, Benjamin Netanyahu susține că Teheranul îmbogățea uraniu și avertiza că „viitorul lumii este în joc”, notează FT.

După 13 ani, Netanyahu spune că Teheranul a depășit cu mult linia roșie, stabilind un program de dezvoltare a armelor nucleare și a folosit acest lucru ca pretext principal pentru atacul asupra Iranului.

„În ultimele luni, Iranul a luat măsuri pe care nu le-a mai luat niciodată până acum - măsuri de înarmare a acestui uraniu îmbogățit”, a declarat prim-ministrul în timp ce primele bombe israeliene cădeau în primele ore ale zilei de vineri.

Dar experții spun că, deși Iranul și-a mărit dramatic stocul de uraniu îmbogățit până aproape de calitatea de armă, nu există nicio dovadă că a decis să construiască o bombă nucleară.

Citește și

Trump a publicat un mesaj pe care i l-a trimis Macron. Ce i-a scris președintele francez

„Netanyahu este întotdeauna dornic să prezinte dovezi în fața camerelor de luat vederi, fie că este vorba de secrete nucleare sau bucăți de drone iraniene”, a declarat Ali Vaez, expert în Iran la Crisis Group. „Dar el nu a oferit nicio astfel de dovadă pentru această afirmație”.

Tulsi Gabbard, șefa serviciilor de informații americane, a declarat în martie în fața Congresului SUA că serviciile de informații americane consideră că Iranul nu construiește o armă nucleară.

Inspecții ONU în siturile nucleare ale Iranului

Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care are inspectori în Iran care au vizitat frecvent cele două instalații principale de îmbogățire a uraniului, Natanz și Fordow, nu a găsit, de asemenea, nicio dovadă care să sugereze că regimul dezvoltă un program de înarmare.

Cu toate acestea, experții au avertizat că progresele recente ale Iranului înseamnă că acesta a devenit un stat cu expertiza tehnică și capacitatea de a-și dezvolta programul nuclear dacă dorește.

Cu câteva zile înainte ca Israelul să își lanseze atacul, consiliul AIEA a adoptat, pentru prima dată în ultimele două decenii, o rezoluție în care se afirmă că Iranul își încalcă obligațiile de neproliferare. Iranul a insistat întotdeauna că programul său nuclear - dezvoltat inițial de ultimul șah cu ajutorul SUA - este destinat unor scopuri civile pașnice.

Iranul ar fi început să lucreze la bomba nucleară în urmă cu 20 de ani

Conform serviciilor de informații americane, Iranul a început să lucreze la un program de înarmare în urmă cu mai bine de două decenii. În acea perioadă, Iranul se afla încă în stadiile incipiente de îmbogățire a uraniului, iar programul a fost oprit în 2003, conform evaluărilor.

Un deceniu mai târziu, Iranul a început discuțiile cu administrația Obama, care au culminat cu un acord istoric semnat în 2015 cu SUA și alte puteri mondiale. Acordul, pus în aplicare în ianuarie 2016, a limitat drastic activitatea nucleară a Iranului, cu un mecanism strict de monitorizare al AIEA, în schimbul reducerii sancțiunilor.

Iranul a respectat acordul, care limita îmbogățirea uraniului la 3,67 % și limita stocul său de material fisil la 300 de kilograme, orice surplus fiind expediat în străinătate.

Însă după ce președintele american Donald Trump a renunțat la acord în 2018 și a impus sancțiuni , Teheranul a răspuns prin intensificarea activității sale, dezvoltând și instalând mii de centrifuge mult mai avansate pe care le utilizează pentru a produce uraniu puternic îmbogățit.

Iranul și-a crescut stocurile de uraniu îmbogățit

Timp de patru ani, a îmbogățit uraniul până la 60 %, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și la un pas de procentul de 90 % necesar pentru o armă nucleară.

În mai, un raport al AIEA a arătat că stocul Iranului de uraniu îmbogățit la 60 % a crescut la peste 400 kg - suficient material fisionabil pentru aproximativ 10 arme dacă ar fi îmbogățit în continuare la 90 % - în timp ce stocul său total de uraniu îmbogățit a depășit 8.400 kg.

Teheranul a ajuns de mai bine de un an la un „timp de declanșare aproape zero”, ceea ce îi conferă capacitatea de a produce în câteva zile suficient material fisionabil necesar pentru mai multe bombe nucleare, a declarat Kelsey Davenport de la Arms Control Association. Dar ar mai trebui să dezvolte tehnologia pentru a construi arme.

„Procesul efectiv de înarmare este mai dificil de estimat cu exactitate. Dar probabil că ar fi fost nevoie de luni, posibil până la un an, pentru a converti uraniul de calitate militară, pentru a-l dota cu un pachet exploziv, apoi pentru a-l putea lansa efectiv prin intermediul unei rachete”, a declarat Davenport. „Așadar, nu a existat o amenințare iminentă cu o bombă nucleară”.

AIEA are încă inspectori în Iran, dar accesul acestora a fost restricționat după ce Teheranul a redus cooperarea cu organismul de supraveghere nucleară al ONU. Israelul, care este singurul stat cu arme nucleare din Orientul Mijlociu, deși nu își recunoaște programul, a bombardat Natanz. Iranul susține că a vizat și Fordow.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu