5 ani de la tragedia din Colectiv: ”Bătaie de joc la adresa familiilor celor 65 de victime”

Galerie foto

Sau poate că … nu a produs nicio schimbare?

Imaginea tragediei este destul de clară. La un concert de rock a izbucnit un incendiu, care a ucis zeci de tineri și a mutilat pe viață alte câteva zeci. Ulterior, după ce răniții au ajuns în spitale, au murit alte câteva zeci dintre ei, din cauza infecțiilor cu bacteriile nosocomiale, dar și din cauza lipsei de echipamente medicale - un număr dublu de victime față de cei care au murit pe loc, acolo, pe podeaua însângerată din Colectiv.

 

Unii supraviețuitori au avut norocul să fie trimiși în spitalele din străinătate, însă statul, prin Guvernul și miniștrii de atunci, a permis acest lucru abia după câteva zile, când era prea târziu pentru unii.

Motivul? Îl știm cu toții: “Chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment”, a spus ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, imediat după tragedie.

Sunt două scene ale morții - clubul fără autorizații și spitalele - unde 64 de tineri au murit în chinuri, strigând după ajutor sau de durere, care au rămas neschimbate și acum, după 5 ani, ca un fel de bătaie de joc a societății, de la politicieni până la electorat.

Ce a făcut justiția în acești 5 ani?

 

Aproape nimic. Procesul a început abia după un an, iar apoi, timp de încă un an, judecătorul a tras de timp, invocând tot felul de proceduri și amânări, până când s-a spălat pe mâni definitiv, cerând pensionarea. Acum, după 5 ani, avem doar o decizie în primă instanță, care poate fi considerată prea blândă față de niște indivizi care sunt responsabili în mod direct și indirect pentru moartea a 65 de oameni.

Părinții care și-au îngropat copiii vor justiție. Răniții care au fost mutilați pe viață și care încă mai suferă vor justiție. Prietenii celor care au murit după Colectiv vor ca vinovații să fie identificați clar și să plătească în închisoare.

Cu toate acestea, după 5 ani de la tragedie, nu știm cine sunt vinovații.

Unii ar putea spune că este un dosar complex, cu multe părți implicate, multe probe, audieri și sute de file de dosare care trebuie analizate. Probabil că da. Însă, dacă vreți să vedeți cum funcționează justiția din România, uitați-vă ce s-a întâmplat cu dosarul morții polițistului Bogdan Gigină, care a fost plimbat aproape 5 ani prin instanțe.

Teribilul accident de circulație s-a produs tot în 2015, iar părțile implicate nu sunt nici pe departe la fel de multe ca cele din dosarul Colectiv. Cu toate acestea, rezultatul este același.

Zero vinovați până astăzi.

Ce s-a schimbat în sistemul medical românesc după 5 ani de la Colectiv?

 

Aproape nimic. Infecțiile nosocomiale sunt tot acolo. Nepăsarea și indolența managerilor de spitale sunt în continuare prezente. Președintele României s-a declarat uimit, acum câteva zile, să afle din presă faptul că spitalele din România au raportat zero decese din cauza infecțiilor cu nosocomiale, chiar în această perioadă dificilă a pandemiei de Covid-19, când sistemul medical este suprasolicitat.

Mai exact, Direcţiile de Sănătate Publică nu au raportat nici un caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19. De asemenea, autorităţile spun că nu a fost niciun caz de infecţie nosocomială la decesele COVID-19. O adevărată minune, nu?

Bineînțeles, specialiştii cred că această statistică este imposibilă. Însă nu trebuie să fii specialist ca să îți dai seama că este o bătaie de joc. Trebuie doar să ai puțin bun simț.

Cât despre paturile de spital pentru marii arși, după 5 ani de la incendiul din clubul Colectiv, România are în continuare locuri insuficiente pentru tratarea lor. Niciunul din centrele regionale promise de autorități din 2015, după Colectiv, nu este gata.

Iar dacă se va mai întâmpla vreo nenorocire, vom căuta salvarea tot la spitalele din străinătate, ca acum 5 ani.

Cum s-au schimbat decidenții, politicienii și legile în ultimii 5 ani?

 

Nu s-au schimbat aproape deloc. Actorii politici sunt cam aceiași. Decidenții sunt cam aceiași. Legile permit în continuare funcționarea cluburilor, barurilor sau a restaurantelor în clădiri fără avize de securitate la incendiu.

 

Să ne aducem aminte cum, la doar 1 an de la tragedia din Colectiv, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, PSD a câștigat alegerile, în ciuda celor care au ieșit pe străzi în 2015, strigând cu lacrimi în ochi demisia Guvernului PSD și cerând o nouă clasă politică.

Victor Ponta, fost premier al Guvernului PSD în noaptea producerii tragediei din Colectiv, este și acum un nume important în politică. Și-a construit un partid și face jocuri și alianțe în Parlament, adică acolo unde se hotărâște, prin lege, soarta noastră, a tuturor.

Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății în noaptea producerii tragediei din Colectiv, este în continuare în politică, în ”noul partid” al lui Ponta. Culmea ironiei: el este acum cercetat de DNA, dar nu pentru ceea ce s-a întâmplat la Colectiv, ci pentru acuzații de mită legate de numirea unor persoane în funcții de conducere la anumite spitale.

Raed Arafat este în continuare un om important în aparatul de stat, având un cuvânt greu de spus în activitatea Departamentului pentru Situații de Urgență. Adică acel departament care a acționat haotic în acea noapte dramatică.

În 2019 am aflat că autorităţile au ţinut la sertar imaginile oficiale cu intervenţia din primele momente din octombrie 2015. Sunt 20 de minute de înregistrări dureroase, pe care pompierii aflați în subordinea lui Arafat NU le-au pus la dispoziţia procurorilor. Am văzut cu toții modul haotic în care s-a acţionat. Oficialii cu funcţii înalte vorbeau încontinuu la telefon, în timp ce zeci de tineri agonizau sau mureau pe paleţii cu care erau căraţi.

Raed Arafat a susţinut că nu a ştiut de existenţa acelor imagini. În prezent, el este secretar de stat în M.A.I. și șef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Un alt personaj al tabloului Colectiv este Cristian Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4. El este acuzat de procurori că a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu în cazul clubului care a ucis atâția oameni și a fost condamnat în 2019 - în primă instanță - la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Cu toate acestea, un an mai târziu, la alegerile locale din 2020, cetățenii sectorului 5 l-au votat pentru funcția de primar, după ce politicianul lui Dan Voiculescu a folosit un slogan de campanie într-o evidentă bătaie de joc la adresa victimelor din Colectiv: ”Ai grijă cu cine votezi, să nu te frigi!”.

Din nou, culmea ironiei este că, pentru candidatura sa pentru un nou mandat de primar, Piedone a folosit drept scuză lipsa de schimbare a României după morțile celor din Colectiv:

”În 5 ani de zile, în România, și asta încercam să vă spun tuturor, nu s-a schimbat absolut nimic. Legea care trebuia schimbată. Nu în fața unei prăvălii, restaurant sau chiar instituții publice, să scrie o pancardă pe care intri pe propria răspundere. Pe propria răspundere am eliberat și eu acea declarație a agentului economic în acel local” - a spus Piedone, care în 2015 a demisionat spunând că își asumă ”vina morală” și că lasă ”justiția să îți spună cuvântul”.

Bătaie de joc la adresa familiilor care și-au îngropat copiii

 

Concluzia? Ar trebui să ne fie rușine tuturor pentru felul în care ne batem joc, după 5 ani, de memoria celor care au murit. 

Situația este tristă. Toți suntem responsabili într-un fel sau altul pentru ceea ce s-a întâmplat în acea noapte de 30 octombrie 2015, dar și pentru faptul că - în 2020 - am acceptat să fim conduși în continuare de aproape aceleași personaje politice, în aproape aceleași condiții deplorabile.

Așa cum spunea și Eugen Iancu, în acești 5 ani ”o justiție normală ar fi trimis vinovații în arest”, ”recunoașterea existenței infecțiilor nosocomiale ar fi devenit o prioritate”, iar ”un stat normal ar fi construit cele 5 Centre de Mari Arși”.

Fiul lui Eugen Iancu, Alexandru, avea 22 de ani atunci când a murit din cauza rănilor pe care le-a suferit în urma incendiului din clubul Colectiv.

La 5 ani de la tragedia de la Colectiv, în urma căreia au murit 64 de oameni, nimeni nu a fost tras la răspundere, nici până astăzi.

Unul dintre supravieţuitori şi-a pus capăt zilelor, doborât de durere pentru că iubita lui şi prietenii au murit în incendiul din club, astfel că numărul vieților pierdute a ajuns 65.

În acest timp, unii dintre răniţi încă se tratează şi fac terapie pentru arsurile grave pe care le-au suferit pe 30 octombrie 2015, iar părinții își plâng în fiecare zi copiii morți.

Cristian Matei ”Mumu”, supraviețuitor Colectiv.