Ratele la creditele în lei ar putea crește din nou. Robor la trei luni a ajuns la cel mai mare nivel

În plus, dobânda cheie a ajuns la 1,75 de lei 1,5%. Robor la trei luni a ajuns deja la 2,48%, cel mai mare nivel de anul acesta.

Motivul ar fi temperarea creșterii inflației, care a depășit prognozele făcute în cursul anului.

Dăianu: BNR nu se poate lupta singură cu inflaţia şi nu poate să omoare puseul inflaţionist prin sugrumarea economiei  

Banca Naţională a României nu se poate ocupa singură de dezechilibrele macroeconomice, nu se poate lupta singură cu inflaţia şi nu poate să se ocupe singură de deficitele externe, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Construcţia bugetului pentru anul care vine este clar că va întârzia, nu numai din raţiuni de ordin politic, de formare a unui nou Guvern. În orice caz, această construcţie trebuie să semnalizeze mult mai vizibil începutul unei corecţii fiscale, unei consolidări fiscal-bugetare. Dacă nu vom reuşi acest lucru, începând cu 2022, există spectrul capcanei îndatorării. Noi am pornit cu o datorie publică relativ mică, însă ea a crescut foarte repede în mod justificat. Problema la noi nu este de nivel al datoriei publice, ci de flux. Noi trebuie să curmăm o dinamică "sine die" a deficitelor mari. Banca Naţională a României nu se poate ocupa singură de dezechilibrele macroeconomice, nu se poate lupta singură cu inflaţia şi nu poate să se ocupe singură de deficitele externe (...) Noi avem o problemă în Europa Centrală şi de Răsărit, cu o inflaţie care se duce în câteva ţări către 8%, la finele acestui an, şi poate urca peste în prima parte a lui 2022. Şi iar spun că Banca Naţională nu se poate lupta singură împotriva cererii excesive prin politica monetară, aşa cum nu poate subit să omoare puseul inflaţionist prin sugrumarea economiei. Ar fi o prostie să facă aşa ceva", a susţinut Dăianu.

Acesta a avertizat asupra faptului că o mare problemă pentru România este implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

"O mare problemă pentru România este implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care are două funcţii în opinia mea şi nu numai a mea. Este, practic, o politică industrială care încearcă să construiască, să pregătească economiile pentru şocurile viitoare. În cazul nostru, PNNR ar trebui să atenueze din impactul contracţionist al consolidării fiscal-bugetare. Nu va fi simplu deloc. Vom fi capabili să implementăm acest PNRR? Toată lumea parcă stă cu mâna întinsă să vină miliardele. Sigur, va veni prefinanţarea, dar după aceea ce se va întâmpla? Legat de consolidare bugetară, mai e o întrebare la care trebuie să se dea răspund prin actul de guvernare: cât de răbdătoare vor fi pieţele cu paşii de consolidare bugetară? Agenţiile de rating au judecat nu cu îngăduinţă, dar acceptând realitatea încă dramatică a mersului pandemiei în România şi, totuşi, faptul că Guvernul a reuşit să ţină cheltuielile sub control, în 2021. S-au luat şi nişte măsuri legate de dinamica pensiilor şi salariilor care au permis să ţinem corabia pe o anume direcţie. Lucrurile sunt mult mai puţin clare pentru 2022 şi ceilalţi ani", a afirmat şeful Consiliului Fiscal.

Reprezentanţi ai mediului guvernamental, experţi, consultanţi şi analişti au participat, marţi, la conferinţa anuală CursDeGuvernare pe tema bugetelor publice şi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă