500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile

Așa s-a întâmplat cu Andreea, care acum este studentă la Teologie și a obținut bani europeni pentru a-și deschide un atelier de pictat icoane.

De peste trei decenii, România se zbate să rezolve aceeași ecuație. Fără succes. Rezultatele sunt greșite.

Jumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcționali, iar 20 la sută din cei de clasa a 12-a nu s-au înscris la Bacalaureat anul trecut. Adică 32 de mii de elevi, cât populația din Mangalia.

Viforel Dorobanțu, directorul școlii Curcani, Călărași: „N-are sens să îmbătăm cu apă rece atâta, atâta timp cât învățământul de masă înseamnă note cuprinse între 3,50 și, să zicem 6,50."

Citește și

O elevă de 10 ani din Iași a fugit de la ultima oră după o ceartă cu colegii. Inspectoratul Școlar a deschis o anchetă

REPORTAJ. Ce nu spune ministrul Sorin Grindeanu despre Autostrada Sibiu – Pitești. Statul român n-a plătit încă nici un leu despăgubiri cetățenilor expropriați: „Ne trombonesc!”

Viforel Dorobanțu este profesor de fizică, iar din 2017 este directorul școlii cu 6 sute de elevi din Curcani, județul Călărași. Este o comunitate săracă, cu risc ridicat de abandon școlar.

De la intrarea în Uniunea Europeană până în 2017, școala din Curcani Călărași n-a atras niciun cent fonduri europene. S-a schimbat directorul și acum în școală sunt proiecte europene de aproape jumătate de milion de euro, proiecte scrise aici, de către profesori.

Viforel Dorobanțu, directorul școlii Curcani, Călărași: „Nu aveam bugetul ăsta nici în 20 de ani. Statul ar fi bine să știe ce priorități avem, să negocieze bine la bruxelles și banii să vină în România.”

Acum, copiii explorează lumea digitală cu laptopuri și ochelari VR, recuperează materia la orele remediale si în curand vor avea o masă caldă.

Viforel Dorobanțu, directorul școlii Curcani, Călărași: „Noi ne-am gândit așa, că dacă vrem să reducem abandonul, copiilor ăstora trebuie să le arătăm un alt fel de școală, pentru că dacă vin și lucrează pe roboții ăștia, vin și lucrează pe tabla smart, lucrează pe laptopuri, demersul lor la școală nu mai este ca cel pe care îl aveau părinții lor, plicticos. Deci, dacă ei se află dincoace de gardul școlii, cum au mai spus, lucrurile pentru noi înseamnă că sunt realizate."

România are cel mai mare număr de copii care abandonează școala în Uniunea Europeană. Am primit aproximativ 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-i motiva să rămână la cursuri. Aproximativ 2300 de școli au accesat aceste fonduri, dar succesul depinde de viziunea și implicarea fiecărui director.

Viforel Dorobanțu, directorul școlii Curcani, Călărași: „Ar trebui cumva să rupem odată pisica în două și să înțelegem că trebuie să ne obișnuim să predăm în alt fel, să facem învațare. Trebuie să ne asumăm chestiunea astea și mi-o asum chiar daca o să îmi iau o mie și una de înjurături: faptul că la ora asta noi trebuie să le creăm copiilor niște competențe, nu trebuie să îi verificăm daca au știut legea lui Arhimede. Ok, o știi, unde o aplici? Și dacă o aplici, dacă în urma acelei aplicări îți crește nivelul de trai. Pentru că sunt electricieni care nu știu legea lui X, dar îți fac o instalație de prize și întrerupătoare a ieșit, plite și întrerupătoare și consumatori fără să știe legea. Dacă ai de-a face cu profesori deschiși la minte, cu un consilier școlar care e atent la ce probleme are copilul ăla acasă, îl poți ghidona într-un fel sau altul ca să-și aleagă cumva o meserie."

Cum s-a întâmplat cu Andreea, o fostă elevă a școlii din Curcani. Fata a crescut într-o familie modestă, cu cinci frați. Locuiau cu toții în doua camere, iar mama muncea cu ziua prin sat să-i întrețină. Acum este studentă în anul II la secția de „Artă sacră și restaurare” a Facultății de Teologie din București.

Andreea Badea, student la Facultatea de Teologie din București: „S-a jertifit să ne crească. Nu era seară când eram mică să nu ne citească. Da, așa ne-a crescut mama, acum nu mai vede. Și foarte multe povești ne spunea, le inventa cum știa, de multe ori rămâneam fără lumină sau n-aveam lumină, ne-a tăiat lumina, am stat vreo trei ani fără lumină, fără curent și când era frig, era zăpadă, erau nămeți mari, ne spunea povești ca să uităm de frig, ca să uităm de ce era."

Andreea a găsit sprijin și casă în profesorii de la școală. Cu ajutorul lor, a făcut saltul de la un elev de nota 7 la aproape 10 la proba de română de la BAC.

Valeria Neagu, profesor: „Cred că trebuie să le arătăm că se poate și dincolo de ce văd ei acasă. Adică să le arătăm că lumea poate să fie roz și că dacă își doresc, pot muta munți. Că viața nu înseamnă doar ce văd acolo în jurul lor, mediul lor. O comunitate se dezvoltă doar prin ceea ce vede la școală și că dacă noi nu-i ținem aici, la școală și nu le arătăm că se poate și altfel, comunitatea se va degrada și vom ajunge o comunitate doar cu ajutoare sociale sau care vor da în cap pentru o pâine."

Cu ajutorul preotului din sat, Andreea și-a descoperit pasiunea pentru pictura de icoane. A obținut 25 de mii de euro printr-un grant european pentru tineri șomeri, pentru a-si deschide un atelier de pictură.

Andreea Badea, student la Facultatea de Teologie din București: „La început ce am pățit, că eu nu mă pricepeam, eu fiind fără tehnologie, am cresc cu calculator, cu laptopuri că da, astea nu știam. Mi-a fost greu la început chiar mi-a fost… plângeam. Trebuia să facem, să căutăm trei produse, care este prețul cel mai bun, dar să fie la fel, identice și eu când am luat 100 de pânze și nu le găseam la fel toate și 100 și plângeam și nu știam ce trebuie să fac, trebuia să scriu din mână, să dau oferte eu mai departe și a fost o muncă de câteva luni. Nu știam și pe telefon, mi-era așa greu, telefonul era mai defect."

Educația românească primește sume uriașe de la Uniunea Europeană să-și rezolve problemele. Prin PNRR, 3,5 miliarde de euro: 1 miliard de euro pentru dotarea cu mobilier și materiale didactice pentru 5846 de unități de învățământ. Ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului. Alte 1428 de laboratoare inteligente trebuie să fie în școli până în martie 2025. Prin noul exercițiu financiar 2021-2027, doar în acest an sunt finanțări de 2 miliarde euro, de la formarea personalului și elevilor până la dotarea școlilor și reabilitarea taberelor.

Articol recomandat de sport.ro

Rusia lui Putin, ca URSS! Decizia luată de televiziunea de stat rusă cu privire la Jocurile Olimpice de la Paris