Imigrantii cu mana intinsa si legile vechi care le permit sa ramana in Suedia. Ce raspund daca ii intrebi "cand ati venit?"
ROMANIA SCANDINAVA, EPISODUL 9. Nordul Europei ramane o alternativa viabila pentru multi imigranti, pentru ca acolo exista legi permisive si interpretabile. Campania "Romania Scandinava" va arata cum norme suedeze vechi sunt speculate de multi romani.
In tot acest timp, societatile scandinave par naucite si nu reactioneaza, desi numai pe teritoriul Suediei sunt 300 de tabere ilegale, ridicate de romani veniti la cersit.
O lege suedeza, spune ca oamenii, pot sta 24 de ore, pe terenul oricui, dupa care, a doua zi, se pot muta cativa centimetri si au un nou loc de cazare. Alte norme prevad ca nu pot dormi sub cerul liber, dar daca sunt intr-un cort, o masina sau sub un pod, nu pot fi deranjati.
Sunt portite in lege, de care unii romani profita din plin. In Suedia, nu pot munci legal daca nu stau cu contract de inchiriere intr-o locuinta normala, iar pentru cei care dorm prin tabere clandestine este scuza perfecta sa cerseasca.
Tarile nordice au un standard de viata ridicat, iar asta se vede in modul cum arata orasele scandinave. Societatile egalitariste s-au pricopsit insa de cativa ani cu o invazie de cersetori, majoritatea romani. Au gasit legi permisive si interpretabile, pe care, asa cum reiese din acest reportaj, stiu sa le speculeze perfect.
E ora 7 dimineata la Malmo si o tinara cu plase in maini paseste grabita spre centrul orasului.
Fix dup ora 5, cand se inchid magazinele, cersetoarea se intoarce intr-o tabara de la marginea orasului.
Aceasta este una din cele mai mari tabere din Suedia, si este dovada tolerantei, a nehotararii si a neputintei autoritatilor suedeze. E in acelasi timp dovada ca imigrantii cu mana intinsa stiu sa interpreteze legile suedeze in avantajul lor. In locul de campare de la Malmo ajung conationali care au stat multi ani prin Germania, Spania, Italia si Franta, tari unde legea nu este la fel de permisiva.
Cu engleza …de balta si mult tupeu, se descurca de ani de zile prin tari straine. La Malmo, li s-a permis sa stea pe terenul unei foste fabrici, unde in prezent mai multe ONG-uri le iau apararea.
Tabara clandestina este obiectul unui litigiu intre primarie si asociatii, care sustin ca oamenii au tot dreptul sa ocupe un teren de care nu se mai ingrijea nimeni. Cat timp exista procesul, ocupantii nu pot fi mutati nici macar un centimetru. Asa spune legea suedeza, desi oamenii sunt pe o proprietate privata. In fiecare an autoritatile vin cu translatori, si ii ameninta pe chiriasii clandestini, cu amenzi, pentru mizerie. In urma avertizarilor, reprezentantii ONG-urilor au adus toalete ecologice, iar oamenii platesc cate 2 euro de persoana, pe luna, pentru acest serviciu.
"Vrem sa muncim, sa ne dea si noua un loc de munca, ca sa prin cersetorie nu se poate!", spune unul dintre romani.
Fara o locuinta stabila, chiriasii clandestini stiu ca nu pot munci legal in Suedia.
Lipsa unei locuinte pare scuza perfecta pentru lipsa locurilor de munca. Terenul fostei fabrici din Malmo avea mult mai putini ocupanti in urma cu 3 ani. S-au adus unii pe altii, din vorba in vorba, si vestea ca un litigiu ii pune la adapost, i-a convins sa-si cumpere rulote si sa-si ridice cocioabe. Un clujean, care a trait multi ani in Italia, ne arata garsoniera pe roti, unde locuieste. In care vara e prea cald si iarna, rece.
In Suedia le este convenabil. Reprezentantii fundatiilor care ii ajuta, le aduc periodic saltimbanci si actori in tabara, asa cum rezulta din aceste imagini, filmate in urma cu un an. Incearca sa se apropie de locatari, ca acestia sa nu se simta marginalizati. Fostul ambasador al Romaniei la Stockhom spune insa ca taberele acapareaza an de an zone mari din domeniul public. Sunt peste 3500 de cersetori romani, care dau dovada de mult tupeu, atunci cand isi gasesc adapost prin parcuri si prin zone de o curatenie uimitoare.
"Avem la ora actuala trei sute de tabere ilegale, infiintate de aceste persoane fara adapost, in situatii vulnerabile in Suedia. E un numar foarte mare", spune Raduta Matache , fostul ambasador al Romaniei in Suedia.
300 de tabere clandestine ar putea parea putin, la cat de mare este tara asta, dar trebuie avut in vedere ca toate sunt concentrate in 4 sau 5 orase mari.
Iar romanii cu mana intinsa in Suedia stiu cum sa interpreteze legea in avantajul lor si cand vine vorba de domeniul public. E un alt capitol la care autoritatile se dovedesc incapabile sa gestioneze problema. Intr-un parculet cochet din centrul capitalei Stockholm, in fiecare seara, e prilej de gratare, cu carne incinsa la …ziare arse.
Sunt un grup de tineri, soti cu sotii, frati si verisori, toti cu cetatenie romana pe buletin si domiciliul in orasul tulcean Babadag. Spun ca se descurca si cand vine iarna grea.
Stiu ca daca fac curat, si nu distrug spatiul verde, pot sta nederanjati, mult si bine in zona, unde nu platesc nimic. Cersetoria e permisa in Suedia, nu si dormitul sub cerul liber. Nomazii iau insa ad literam textul legii si sustin ca de fapt, nu se culca sub cerul liber. Pretind ca dorm sub copaci si pe sub poduri, unde isi fac cazemate. Sunt locuri pe care autoritatile le demoleaza dupa luni si chiar ani, abia atunci cand devin focare de infectie.
„Noi aici asteptam, nu plecam…Sa nu ne demoleze, sa ne lase casa", striga ei.
Pentru cei evacuati, e doar o chestiune de zile, si chiar ore, sa isi gaseasca alt loc de campare. O lege suedeza din anii 60, spune ca timp de 24 de ore poti sta intr-un loc, pe terenul oricui, fara sa fii deranjat, cu conditia sa nu distrugi proprietatea. Iar dupa 24 de ore, te poti muta 10 metri mai departe si curge un nou interval permis. Iar oamenii de pe strazi cunosc legea suedeza si cand ii intrebi, toti au venit in zona, cu o zi in urma.
"Avem si noi suedezi care dorm pe strazi, dar nu cersesc!
- Care e primul lucru care va trece prin minte, cand spun "romani"?
- Oameni saraci!", spune un suedez de rand.
Legile sunt interpretabile in Suedia, iar societatea, permisiva. E combinatia in urma careia, paradisul scandinav e pangarit an de an. Romanii sunt vazuti de suedezi, drept sarmanii Europei. ONG-urile sar in apararea oamenilor de pe strazi. Autoritatile dau inapoi, sau ignora disconfortul estetic si ilegalitatile pe care la aduc imigrantii cu mana intinsa.
Nimeni nu poate spune daca intens favorizati, se pot integra corect, sau prefera traiul tolerat, de acum. Fie ca stau prin parcuri, pe sub poduri sau prin parcari, toti contureaza o civilizatie salbatica, mizera si saraca, intr-un templu al disciplinei si curateniei.
