Soluția UE pentru aderarea R. Moldova și Ucrainei: Fără drepturi depline, ca să nu fie respinse de Viktor Orban
Noi state ar putea adera la Uniunea Europeană fără a primi imediat drepturi de vot depline, o mișcare care i-ar putea face pe lideri precum Viktor Orbán mai dispuși să accepte aderarea unor state ca Ucraina la blocul comunitar.
Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE este într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele membre existente, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial al UE familiarizați cu discuțiile, relatează POLITICO.
Ideea este ca noii membri să primească drepturi depline doar după ce Uniunea își va fi reformat mecanismele interne, astfel încât să fie mai greu pentru un singur stat să blocheze politici prin drept de veto.
Aceasta este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere, precum Austria și Suedia, de a reanima procesul de lărgire, în prezent blocat de Budapesta și alte câteva capitale, îngrijorate că noi membri ar aduce concurență nedorită pe piețele locale sau ar compromite interesele de securitate.
UE a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin, însă efortul de a crește numărul statelor membre de la 27 la până la 30 în următorul deceniu scoate la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reforme instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele.”
Inițiativa le-ar permite țărilor aflate acum pe drumul aderării, precum Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru, să se bucure de multe dintre beneficiile calității de membru al UE, dar fără drepturi de veto, un instrument pe care guvernele europene l-au considerat mereu esențial pentru a opri politici cu care nu sunt de acord.
Logica din spatele propunerii, discutată informal între statele UE și Comisia Europeană, potrivit acelorași diplomați și oficiali, este că primirea unor noi membri fără drept de veto, cel puțin la început, ar permite o aderare mai flexibilă, fără a fi nevoie de o revizuire completă a tratatelor de bază ale Uniunii, o idee respinsă de mai multe guverne.
Anterior, liderii UE au insistat că o astfel de revizuire era necesară înainte ca blocul să poată admite noi membri precum Ucraina, invocând riscul de blocaje frecvente la Bruxelles.
Totuși, încercările de a elimina dreptul de veto și pentru actualii membri s-au lovit de opoziția fermă nu doar a Ungariei, ci și a Franței și Olandei.
Frustrare în rândul statelor din Europa de Est
Planul ca noii membri să adere fără drepturi depline de vot ar „asigura faptul că vom rămâne capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a spus Hofreiter.
„Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă.”
A cere ca noile țări să nu poată adera până la reformarea instituțională a UE riscă să „blocheze procesul de extindere pe ușa din dos”, a adăugat el.
Această inițiativă coincide cu frustrarea tot mai mare din rândul statelor din Europa de Est și Balcanii de Vest, candidate la aderare, care au implementat reforme profunde, dar nu sunt mai aproape de obținerea statutului de membru, la ani buni după depunerea cererilor.
În cazul Muntenegrului, negocierile de aderare au început în 2012.
„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea”, a declarat președintele muntenegrean Jakov Milatović pentru POLITICO.
„De aceea cred că acum este momentul să revitalizăm procesul și să redăm ideii de UE o nouă forță de atracție.”
Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a exprimat aceleași îngrijorări, cerând soluții „creative” pentru deblocarea procesului de extindere.
Cererea Ucrainei de aderare este în prezent blocată de veto-ul Ungariei.
„A aștepta nu este o opțiune”, a spus Kachka.
„Avem nevoie de o soluție aici și acum. Este important nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Uniunea Europeană... Cred că, așa cum Rusia testează securitatea europeană cu drone, tot așa o face și prin subminarea unității Uniunii Europene.”
Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din extindere un element central al agendei sale strategice, promițând o posibilă aderare a Ucrainei și Moldovei până în 2030, statele membre s-au opus până acum accelerării procesului.
Respingerea procesului de extindere de către țările din UE
La începutul acestei luni, țările UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa procesul de extindere.
Liderii țărilor din Balcanii de Vest, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, se vor întâlni miercuri la Londra cu lideri europeni, în cadrul summitului „Procesul Berlin”, axat pe întărirea integrării regionale ca pas preliminar către aderarea la UE.
Înaintea evaluării Comisiei privind stadiul negocierilor de aderare, așa-numitul „pachet de extindere”, unul dintre diplomații europeni a sugerat că instituția ar putea accelera procesul începând negocieri fără a mai cere aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre de fiecare dată, evitând astfel ca Orbán să aibă drept de veto la fiecare etapă.
Crucial este că, în cadrul aceluiași pachet, Comisia urmează să prezinte și o propunere de reforme interne pentru a pregăti UE pentru primirea de noi membri.
Rusia expansionistă
Separat, o versiune preliminară a concluziilor pentru summitul liderilor UE de la Bruxelles, programat joi, nu menționează deloc extinderea, spre indignarea țărilor pro-extindere.
Calitatea de membru al Uniunii Europene este adesea prezentată drept principalul instrument geopolitic al blocului împotriva unei Rusii agresive.
„Când ne uităm la extinderea de astăzi, un lucru este clar: trebuie să devenim mai rapizi, mai puțin birocratici și mai eficienți”, a declarat Claudia Plakolm, ministra austriacă pentru afaceri europene, pentru POLITICO.
„Dacă UE nu își intensifică eforturile, vom pierde teren în fața altor actori care așteaptă deja să ne ia locul”, a mai spus aceasta.
Aderarea la UE a fost o temă cheie în recentele alegeri din Republica Moldova, câștigate de președinta pro-europeană Maia Sandu, iar dorința de a deveni membră UE a fost una dintre principalele motivații pentru Ucraina încă din protestele Maidan din 2014 împotriva dominației ruse.
„Ucrainenii luptă în fiecare zi, de trei ani și jumătate, pentru a ține Rusia departe de Europa”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, pentru POLITICO.
„În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă... Sunt convinsă că statele membre nu vor pune acest lucru în pericol”, a mai adăugat ea.
În ciuda presiunilor de la Bruxelles, liderii europeni, confruntați cu creșterea sprijinului pentru partidele de extremă dreaptă în propriile țări, nu se grăbesc să relanseze procesul de extindere la 30 de membri sau mai mult.
La o conferință de presă din iulie, cancelarul german Friedrich Merz a dat de înțeles că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în cadrul următorului buget pe șapte ani al Uniunii, care durează până în 2034.
Aderarea Ucrainei „probabil nu va avea niciun impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a spus Merz la acea vreme.
Sursa: Politico.eu
Etichete: uniunea europeana, aderare, vot, membri,
Dată publicare:
20-10-2025 12:06
