Finlanda şi Suedia vor depune, miercuri, cererea de aderare la NATO
Finlanda şi Suedia vor depune, miercuri, cererea de aderare la NATO. Anunțul a fost făcut de premierul suedez, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Finlandei.
Demersul ar putea fi însă blocat de Turcia, dacă nu se ajunge la înțelegere. Președintele turc, Recep Erdogan, și-a reiterat în termeni duri opoziția față de extinderea Aliantei și e nevoie de unanimitate pentru ca cele două țări nordice să devină membre.
În altă ordine de idei, Comisia Europeană nu reușește sa obțină acordul tuturor statelor membre astfel încât importurile de petrol din Rusia să fie interzise până la sfârşitul acestui an. Nici pentru eliminarea celei mai mari bănci a Rusiei din reţeaua internaţională de plăţi - SWIFT.
Președintele turc s-a arătat hotărât în ultimele zile să scoată un preț bun pentru votul sau în favoarea extinderii NATO. Finlanda și Suedia au respins de-a lungul timpului zeci de solicitări privind extradarea unor militanți kurzi refugiați pe teritoriul lor. O altă problemă ridicată de Turcia este embargoul impus de Finlanda și Suedia asupra vânzărilor de arme către Turcia, ca urmare a incursiunilor trupelor Ankarei în Siria.
Sauli Niinisto, președintele Finlandei: “Momentan se pare că există câteva opinii diferite. Trebuie să continuăm discuțiile. Oamenii noștri sunt gata să vorbească cu oficialii turci și am solicitat o discuție telefonică cu Erdogan și, așa cum am spus, în cele din urmă sunt optimist”.
Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării: "Purtăm discuții intensive cu Turcia, căreia îi luăm în serios argumentele și obiecțiile. Sunt ferm convinsă că Turcia se va lăsa înduplecată”.
Pe de altă parte, liderii Uniunii Europene tot n-au izbutit să obțină unanimitatea privind embargoul asupra petrolului rusesc. Dacă totuși se va întâmpla asta, Europa va plăti un preț ridicat pentru energie, amenință președintele Vladimir Putin.
Vladimir Putin: “Schimbările de pe piața petrolului au un caracter tectonic, iar a face afaceri ca până acum, după modelul vechi, pare puțin probabil”.
Liderul de la Kremlin susține că sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei au fost stabilite de Occident din motive politice.
Vladimir Putin: „Europenii recunosc deschis că nu pot renunța complet la resursele energetice rusești și este evident că anumite țări din UE, unde ponderea hidrocarburilor rusești este deosebit de mare, nu vor putea renunța la energia noastră o perioadă lungă de timp”.
Josep Borrell, șeful diplomației europene: “Din păcate, nu a fost posibil un acord pentru aplicarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni. Ambasadorii țărilor UE vor continua negocierile. Legate de motivele pentru care unele state membre nu susțin instituirea unui embargo asupra petrolului rusesc, dar nici alte elemente ale pachetului de sancțiuni”.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: „Este limpede cine ține sancțiunile pe loc, astfel încât, zi după zi, Rusia să câștige bani pe care îi cheltuiește în război”.
Viktor Orban, premierul Ungariei: „Liderii continentului sunt convinși că sancțiunile vor pune Rusia în genunchi. Asta o fi posibil pe hârtie. Eu nu-mi amintesc nicio situație în care o asemenea blocadă să dea rezultate. În interesul unității europene, Ungaria nu va bloca sancțiunile atât timp cât acestea nu compromit securitatea energetică a Ungariei”.
Responsabilii de la Bruxelles dau însă impresia că nici ei nu mai speră într-o depășire a impasului. Comisia Europeană tocmai a actualizat un ghid care le arată companiilor din Uniunea Europeană cum pot plăti pentru gazele ruseşti în ruble fără a încălca sancţiunile blocului comunitar împotriva Rusiei.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: NATO, Comisia Europeana, Finlanda, Suedia,
Dată publicare:
18-05-2022 07:18
 (5).webp)
