Daca ajungi nemuritor, vei deceda la scurt timp. Paradoxul explicat de oamenii de stiinta
Nimeni nu isi doreste sa imbatraneasca si sa moara. Insa, in mod paradoxal, noi studii arata ca specia umana si-a „inventat” imbatranirea ca sa supravietuiasca.
Folosind simulari pe computer ale unor specii umane „concurente” - una imortala si una a carei indivizi imbatranesc si mor - profesorul Andre Martins de la Universitatea Brazilia din Sao Paolo a ajuns la concluzia ca, in anumite conditii, este un avantaj al speciei umane sa moara.
„O specie care imbatraneste poate duce la extinctia unui competitor imortal. (...) Unde exista schimbare si mutatii, fiecare generatie este cu un pic mai bine adaptata noilor conditii de mediu”, a explicat profesorul Martins.
Asa ca, daca vom deveni nemuritori, asa cum sugereaza unii futurologi (n.r. oameni de stiinta care se ocupa cu studiul viitorului), ca Ray Kurzweil, exista mari sanse sa fim exterminati de speciile rivale care au „avantajul” de a imbatrani si muri.
In simularea computerizata, specia imortala - a carei indivizi mor numai in accidente sau daca sunt ucisi - a detinut initial un avantaj. Insa, pe masura ce speciile au evoluat, specia muritoare si-a dovedit suprematia.
„Ceea ce vedem este ca exista un avantaj clar din punct de vedere al adaptabilitatii pentru specia care imbatraneste, iar aceasta adaptabilitate compenseaza in parte dezavantajul mortii. Este nevoie de studii suplimentare, dar intr-o lume condusa de sansa, specia care imbatraneste are avantajul ca poate compensa mortile cauzate de imbatranire si, in timp, poate sa duca la extinctia speciei imortale. Asta ajuta la explicarea paradoxului imbatranirii si ilustreaza cum inca nu intelegem toate consecintele schimbarii si sansei intr-un sistem atat de complex ca natura”, explica profesorul brazilian.
Intr-un mediu natural insa, exista si alte cauze care pot duce la extinctia imortalilor: „Suspectez ca dezavantajul real al nemuritorilor ar putea fi ca se vor plictisi de moarte - un bun motiv sa mori este sa te saturi de tine”.
.webp)
