Podul de cale ferata rupt de inundatii - problema ignorata de 14 ministri. Cum se traduc in timp si bani pierderile rezultate
14 ministri, in 12 ani - este numarul celor care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor. Pacat insa ca niciunul n-a avut ochi sa vada dezastrul de pe prima cale ferata din Romania: Bucuresti-Giurgiu.
O ruta strategica intre Dunare si restul tarii care sta blocata din cauza unui pod rupt de inundatiile din 2005. Desi au existat fonduri si cadru legal pentru a reface drumul, am preferat sa pierdem bani pe toate planurile. Volumul de marfa s-a injumatatit, iar traficul de calatori a scazut de 10 ori.
Prima ruta de cale ferata din Romania, Bucuresti-Giurgiu este pe o distanta de 59 de kilometri, pe care, in mod normal, am putea sa o parcurgem intr-o ora, insa ajunge sa fie facuta intr-un timp de 3 ori mai mare. Si asta pentru ca linia directa sta stricata de 11 ani, iar traseul a fost deviat prin Videle.
Pentru ca in ziua in care am ales sa calatorim a nins, trenul a avut intarziere. Nimic neobisnuit pentru CFR. Nu insa si pentru clientii sai. Suparat ca nu ajunge la timp si pierde masina de Alexandria, un calator si-a varsat nervii pe controlorul de tren si a refuzat sa-i arate biletul.
"Nu are legitimatie de calatorie, refuza, a dat in mine, m-a lovit cu piciorul. Da, domnule, a dat! Dansul, din fata, m-a lovit cu piciorul", spune controlorul.
"Nu a ajuns trenul. Dar chiar isi bat joc de noi", se justifica pasagerul.
Asadar, pasageri revoltati, fata in fata cu sefi de tren, fara vina. Totul din cauza nepasarii Societatii CFR Infrastructura care amana absolut nejustificat reparatia Podului de la Gradistea, distrus de inundatiile din 2005.
Trenul ar fi trebuit sa ajunga la Videle la ora 9:44 de minute, dar a ajuns abia la 10:07. Noroc ca trenul care face legatura cu Giurgiu a intarziat...
In Videle, pasagerii asteapta in vechea gara alaturi de cativa caini, care se adapostesc de frig si zapada si cersesc putina paine. Aici timpul pare ca a stat in loc...
Intr-un final am ajuns in Giurgiu. Pe bilet scrie ca ar fi trebuit sa fim aici la ora 11:23, dar am ajuns la 12:13, cu 50 de minute mai tarziu.
Demonstratia a luat sfarsit! Cei 59 de kilometri de cale ferata, pe care trenul i-ar parcurge pe ruta directa in 40 de minute, s-au transformat intr-o calatorie lunga de cateva ore prin sudul tarii, pe rute ocolitoare. Ca sa ajunga la Giurgiu, trenurile din Capitala merg pe un traseu de 117 km.
Si asta se intimpla pentru ca din 2005 si pana acum CFR Infrastructura nu a binevoit sa repare podul, desi exista doua hotarari de Guvern care i-au cerut sa faca acest lucru: una din 2008 si una din 2011.
N-am reparat nimic, dar de furat s-a furat tot.
In 2012, autoritatile au promis ferm ca vor face podul peste Arges, dar nimic nu s-a adeverit.
Emanuil Culdea, director Proiecte Europene CFR SA: "Incadrandu-se in categoria de proiecte majore, promovarea documentatiei necesita pasi. Pana in momentul de fata s-a refacut studiul de fezabilitate realizat in 2008. In momentul de fata avem o documentatie care se afla la consultantul Comisiei Europene de Evaluare."
Anul trecut, autoritatile au promis ca pana la finalul lui 2018 podul de la Gradistea va fi gata. Este insa o lucrare grea si costisitoare si deocamdata nu exista niciun semn ca ar fi vreun muncitor pe aici sau ca s-ar apuca cineva de treaba. Asa ca ramane de vazut daca autoritatile se vor tine de cuvant si daca pe aici va trece trenul in 2018.
Pana atunci continuam sa risipim bani. CFR Calatori si CFR Marfa au pierdut clienti si au avut costuri mari, din cauza devierii traficului.
Volumul de marfa, de exemplu, s-a injumatatit. De la 55 de milioane de tone, cate erau transportate in 2005, a scazut la 27 de milioane de tone, in 2015.
Iar traficul de calatori a scazut de 10 ori: de la peste 70.000 de pasageri, in mai 2005, pana la aproape 7.000, in mai 2016. Prabusirea traficului a fost imediata, cu trei sferturi, inca din primele luni de dupa distrugerea podului.
Si astfel, bataia de joc este de neinteles. Cu atat mai mult cu cat au existat bani si cadru legal pentru ca CFR Infrastructura sa repare aceasta linie feroviara strategica. Singura care leaga direct portul Giurgiu de Bucuresti si restul tarii.
In luna februarie, directorul CFR Infrastructura, Marius Chiper, a evitat sa ne raspunda intrebarilor. Abia o luna si jumatate mai tarziu, pe 29 martie, a recunoscut ca proiectele care privesc podul de la Gradistea au schiopatat de-a lungul anilor.
Marius Chiper: "Avem si proiectul Bucuresti - Giurgiu, podul Gradistea, pe care, nu mi-e usor sa recunosc, nu am fost chiar inspirati. Dar am gasit o cale de a promova acest proiect si am lansat studiul de fezabilitate pentru modernizarea sectiunii Bucuresti-Giurgiu, incluzand si reconstructia podului. Avem acolo doua loturi. Un lot este fezabilitatea pentru pod, pe care speram sa il finalizam in noua luni si sa lansam proiectul la inceputul anului viitor, iar cealalta sectiune, modernizarea Bucuresti-Giurgiu, urmeaza sa intre in executie dupa ce vom avea si banii necesari pentru a sustine aceasta investitie."
Pe teren insa situatia este neschimbata. In lipsa podului, mii de oameni sunt si acum rupti de lume. Multi au renuntat la serviciul din Capitala, pentru ca nu au cum sa faca naveta. Microbuzul li se pare scump.
Si cum pestele de la cap se impute, nu putem sa ignoram faptul ca in ultimii 12 ani la Ministerul Transporturilor s-au perindat 14 ministri: Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban, din nou Radu Berceanu, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Manescu, Dan Sova, Ioan Rus, Iulian Matache, Dan Marian Costescu, Petru Sorin Buse. Actualul ministru, Alexandru Razvan Cuc, provine chiar din Giurgiu.
Bucuresti-Giurgiu este prima cale ferata din Romania si a fost inaugurata de Carol I, pe 31 octombrie 1869. Podul de la Gradistea apare impunator intr-o fotografie din timpul Primului Razboi Mondial. Constructia a trecut, asadar, cu bine prin doua razboaie mondiale, dar nu a rezistat inundatiilor si nepasarii autoritatilor. Si in timp ce podul de piatra s-a daramat, cel nou ramane inca o simpla schita intr-un proiect.
.webp)
