Pretul pe care il vor plati romanii pentru reducerea TVA si a accizelor. Impozite mai mari pe case si pe terenuri
Accizele si TVA vor fi reduse inainte de finalul acestui an, in avans fata de programul anuntat prin proiectul noului cod fiscal, pentru ca populatia sa nu-si amane comportamentul de consum, a anuntat ministrul Finantelor.
"Sunt doua masuri, reducerea TVA si la accize care, va spun in premiera, nu vor astepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol in noiembrie si decembrie, luni care sunt de regula de consum. Nu vrem ca populatia sa-si amane consumul pentru a astepta reducerea taxelor din iannuarie (...) Sper ca pana la sfarsitul lunii mai si inceput de iunie, codurile sa fie adoptate de Parlament si sa nu fie modificate fundamental", a spus ministrul Valcov.
Ministrul Finantelor a aratat ca relaxarea fiscala gandita pentru urmatorii 5 ani are in vedere parcursul Romaniei pentru urmatorii 12 ani, in care obiectivul este depasirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.
"Ne dorim ca in 12 ani Romania sa depaseasca media UE privind PIB per capita. Nu se poate fara o crestere economica sustinuta. Media de 3% din ultimii ani nu e suficienta pentru recuperarea decalajelor", a spus Valcov.
El a aratat ca desi Romania este parte a Uniunii Europene si membra NATO, se gaseste intr-un mediu competitional acerb, iar o fiscalitate pro investitionala ar putea sa reprezinte un atuu important.
"Marile companii aleg sistemul fiscal care le avantajeaza cel mai mult (...) Credem ca acest al treilea atuu, al fiscalitatii, va putea repune Romania, nu imediat, dar in urmatorii 2-3 ani de la aplicare, si nu este vorba doar codurile fiscale, s-o repozitioneze, astfel incat sa stim in ce directie mergem", a spus Valcov.
Oficialul MFP a detaliat cum s-a ajuns la propunerile de relaxare fiscala, aratand ca simularile au plecat de la experienta anilor trecuti pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA si accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri ma mari sau mai mici ale acestor taxe, precum si viteza de creare a locurilor de munca.
"Avem azi peste un milion de romani care lucreaza fara forme legale. Incercam sa-i aducem la lumină, pe de o parte ca să fie plătite contribuţiile, pentru că agenţii economici să nu-i mai ascundă, poate că au avut motive din cauza unor taxe foarte înalte, iar pe de altă parte pentru a-i proteja. Din pacate, mare parte dintre ei sunt tineri şi nu realizează că peste 20-30 de ani se aşteapta sa ia o pensie si statul nu va putea sa le-o dea", a adaugat Valcov.
Impozite mai mari pentru romani
Romanii care isi folosesc apartamentele si casele pentru afaceri vor plati de anul viitor impozite pe proprietate de pana la 20 de ori mai mari. Prevederile fac parte din noul cod fiscal pus in dezbatere publica de Ministerul Finantelor. Potrivit aceluiasi document, si impozitele pe teren vor creste, pentru ca suprafetele pe care sunt construite casele nu vor mai fi scutite de la plata taxelor, ca pana acum. Sunt doar cateva, dintre modalitatile prin care Guvernul spera sa recupereze macar o parte din banii pe care-i va pierde prin reducerea TVA.
In prezent proprietarii platesc impozit doar pe curtea din jurul casei, nu si pe terenul pe care aceasta este construita.
De exemplu, acum se plateste impozit doar pe 400 de mp dintr-o proprietate care are 500 dar 100 sunt ocupati de casa. Adica 178 de lei pentru un teren aflat la marginea Capitalei.
De anul viitor impozitul va urca la 222 de lei, pentru ca va fi luata in calcul toata suprafata.
Se schimba si modul in care vor fi determinate impozitele pe cladiri. Pana acum cei care avea deschise afaceri in apartamente sau case plateau impozit normal, de persoana fizica. Asta chiar daca aveau in cladire un magazin, service auto, salon de coafura sau orice alta afacere. De la anul toate imobilele, indiferent de proprietar vor fi impozitate in functie de destinatie : rezidentiala sau comerciala.
Acum proprietarul unui chiosc de bloc in Bucuresti plateste 116 lei impozit daca spatiul este inregistrat pe persoana fizica.
De la anul, pentru acelasi chiosc impozitul creste la 2.330 de lei pentru ca spatiul e utilizat in scop comercial si nu pentru locuit.
Ce se intampla insa daca o persoana face afaceri in casa in care locuieste?
”Trebuie delimitata locuinta in masura in care se poate face acest lucru”, a precizat ministrul Finantelor, Darius Valcov.
In prezent pentru o casa de 200 de metri patrati la marginea Capitalei cu spatiu de locuit la etaj si magazin la parter impozitul este de 430 de lei. La anul, spatiile se declara separat. La etaj impozitul este de 215 lei, iar pentru parterul folosit in scop comercial va ajunge la 4.300 de lei.
Cei care au inregistrate persoane fizice autorizate, microintreprinderi sau firme in apartamentele in care locuiesc vor plati impozite majorate doar daca desfasoara activitati comerciale in casa. Adica daca intretinerea sau facturile la utilitati sunt decontate pe firma, nu si daca aceasta este doar inregistrata acolo si sunt platite de locatar.
O alta prevedere importanta a trecut neobservata in codul fiscal, dar le poate aduce falimentul agricultorilor. Pana acum silozurile, serele sau ciupercariile erau scutite de la plata impozitelor pe cladire. Aceasta scutire nu mai apare in noul cod fiscal. In varianta propusa vorbim de impozite uriase, deoarece sunt considerate cladiri cu suprafete mari.
Contactati de Stirile PRO TV, oficialii din ministerul Finantelor au declarat ca este vorba de o eroare materiala care va fi remediata si ca aceste cladiri vor fi scutite in continuare de la plata impozitelor.
Impactul asupra bugetului de stat
Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.
Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.
Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.
Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.
Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.
Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).
Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.
Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.
Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.
Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.
Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).
Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.
Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.
De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.
