BNR ia în vizor firmele care dau "împrumuturi rapide", din cauza dobânzilor uriașe

Ultimul update: Marti 15 August 2017 15:16
Data publicarii: Duminica 13 August 2017 06:52
Categorie: Financiar

Banca Naţională schimbă foaia cu firmele care dau împrumuturi rapide, pe termen scurt. Din octombrie, instituţiile financiare nebancare, aşa-numitele IFN-uri, vor avea restricţii atunci când dau credite cu dobânzi uriaşe.

Vor fi nevoite să vină cu bani de acasă dacă practică dobânzi mai mari decât cele stabilite de BNR. Acum, clienţii IFN-urilor plătesc dobânzi şi de 7.000% pe an, iar mulţi ajung să nu-şi mai poată achita ratele şi îşi pierd casele.

Împrumuturile date de instituţiile financiare nebancare au ajuns să reprezinte peste 10% din totalul creditelor luate de români, dar ele sunt acordate la dobânzi enorme. Aşa că Banca Naţională a hotărât să "taxeze" IFN-urile cu dobânzi uriaşe.

Liviu Voinea, viceguvernator BNR: "La orice sută de lei împrumutată de IFN-uri peste un anume prag al dobânzii trebuie să asigure 67 de lei, trebuie să vină cu ei de acasă, să-i pună deoparte. Este un cost suplimentar, este practic o creştere de 10 ori a cerinţei de capital, în prezent se aduc 6,7 lei pentru o sută de lei."

Asta înseamnă că BNR va urmări că, pentru fiecare client împrumutat, de exemplu, cu 100 de lei, IFN-ul să aibă asiguraţi, în plus, 67 de lei. Iar IFN-urile care încalcă regulile vor fi sancţionate.

Metoda legală prin care marile bănci din România nu au plătit niciun leu drept impozit pe profit

Banca Naţională aplică aceste reguli instituţiilor financiare nebancare care cer dobânzi de peste 32,5% când dau credite pe mai mult de 3 luni. În cazul celor de până în 15 zile, pragul de dobânda stabilit este de 200%. Mult sub cele practicate acum de IFN-uri.

Specialiştii de la Banca Naţională dau exemple concrete de dobânzi practicate de unele IFN-uri. De pildă, dacă cineva ia 1.000 de lei acum, după numai două săptămâni trebuie să dea înapoi aproape 1.150 de lei. Asta pentru că respectivul IFN practică o dobânda uriaşă, de 7.000%.

Reprezentanţii industriei financiare nebancare spun însă că nu toate IFN-urile percep dobânzile despre care vorbesc specialiştii de la Banca Naţională. Aceştia susţin că legea trebuie să se schimbe astfel încât ''cămătarii'' să fie separaţi de instituţiile financiare nebancare serioase, care practică dobânzi care cel mult dublează valoarea creditelor.

Numai că, nu puţini au fost românii care, de nevoie, au ajuns să se împrumute rapid, dar la costuri foarte mari.

Beatrice Aldea, reprezentant asociație clienți ai băncilor: ”Am văzut un caz recent, un domn, pentru un împrumut de 10.000 plătise câţiva câţiva ani la el şi ajunsese să plătească 50 de lei pe zi dobânda penalizatoare. Acest om a ajuns să fie executat şi dat afară din casă!”

În urmă cu două luni, Autoritatea de Protecţie a Consumatorilor a amendat zeci de IFN-uri cu 75.000 de euro pentru numeroase probleme reclamate de clienţi. Multe dintre aceste firme aveau clauze abuzive în contractele pe care clienţii le semnaseră fără să le înţeleagă pe deplin.

Banca Angliei nu renunţă la bancnotele care conţin grăsime animală. Şi cele româneşti au aceeaşi problemă

Banca Angliei nu renunţă la bancnotele care conţin grăsime animală. Şi cele româneşti au aceeaşi problemă

Petre Daea la targ

Petre Daea cere anchetă privind scumpirea alimentelor. Ce şi-a cumpărat din târg

Fermierii susţin că alimentele s-au scumpit artificial. Cât de ieftină ar fi carnea de fapt

Românii cu venituri mici ar putea da 80% din câștiguri pe rata la casă

Taxele și impozitele locale se vor mări pentru a acoperi găurile din buget. Creștere de 20%, la Vaslui

Euro creşte la 4,64 lei, în linie cu tendinţa regională

Robor a crescut până la nivelul de 2,18%, cel mai mare din octombrie 2014

bani diaspora

Statul ignoră puterea financiară a românilor din diaspora. Sumele care intra în România datorită lor

Euro creşte spre 4,64 lei, în contrast cu tendinţa regională

Indicele Robor la 3 luni a crescut până la nivelul de 2,09%, cel mai mare din octombrie 2014

România va avea cel mai mare derapaj economic din Europa, în 2018

A doua rectificare bugetară. Scad banii de la investiții, ca să meargă la pensiile speciale

Isărescu: Suntem pentru creșterea consumului, pentru creșterea salariilor; atenție la dozaj!