Ce a obtinut Romania dupa summitul NATO de la Varsovia. Iohannis: "Am atins un nou nivel"
Romania primeste garantii suplimentare de securitate, odata cu decizia NATO de a consolida flantul estic al Aliantei.
Liderii organizatiei au stabilit, in cadrul reuniunii istorice de la Varsovia, sa trimita aproximativ 4.000 de soldati in zona tarilor baltice si in Polonia. Iar in ceea ce ne priveste, NATO a preluat oficial comanda scutului antiracheta de la Deveselu si a decis infiintarea unei brigazi romano-bulgare de militari. Securitatea la Marea Neagra a fost intens dezbatuta, dar nu se va infiinta o flota militara in zona, pentru a nu inflama si mai mult Federatia Rusa.
Ultimul Summit NATO la care a participat Barack Obama ca presedinte al Statelor Unite ale Americii s-a desfasurat la Varsovia in conditii cu totul speciale. De curand, Federatia Rusa a infiintat trei divizii a cate 10 mii de soldati, pe care le-a trimis la granita cu tarile baltice. Iar in Marea Neagra, Vladimir Putin a dat ordin de suplimentare a flotei militare.
Potrivit unor surse aliate, SUA sustin o prezenta navala mai numeroasa a NATO in Marea Neagra, fapt dorit si de Romania. Nu a fost luata o decizie concreta in acest sens. In textul final apare un paragraf despre Marea Neagra in care este mentinat faptul ca o decizie va fi luata in toamna.
Jens Stoltenberg secretarul general al NATO: "In primul rand, NATO a intensificat deja prezenta sa in regiunea Marii Negre, prin politia aeriena asigurata de avioanele AWACS, dar si prin sistemul antiracheta. Asadar, NATO are o prezenta masiva in zona."
Inaintea summit-ului, cancelarul german Anghela Merkel si presedintele Frantei Francois Hollande au avut o intalnire cu liderul de la Kremlin. Iar astazi, intr-o conferinta de presa, Hollande a vorbit despre nevoia unui dialog cu Rusia lui Putin.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: "Nu vedem nicio amenintare imediata impotriva vreunuia dintre aliatii NATO. Rusia nu este un partener strategic, nu suntem intr-un parteneriat strategic cu Rusia, asa cum am incercat sa-l dezvoltam dupa sfarsitul Razboiului rece. Dar nu suntem nici in situatia din timpul Razboiului Rece."
Klaus Iohannis: Am obtinut un plan de contingenta dezvoltat
Presedintele Klaus Iohannis a declarat sambata ca la Summitul NATO a fost obtinut un plan de contingenta dezvoltat, care vizeaza Romania si regiunea din jurul sau.
"Cu privire la planul de contingenta, am atins un nou nivel. Am obtinut un plan de contingenta dezvoltat, aspect care vizeaza in mod direct Romania si regiunea noastra", a anuntat Iohannis, intr-o conferinta de presa.
"Vom avea o brigada multinationala, astfel si acest punct din mandatul Romaniei a fost atins", a mai anuntat Iohannis, intr-o conferinta de presa.
El a aratat ca la aceasta brigada si-au anuntat contributii certe Polonia - cu o companie - si Bulgaria - cu un batalion.
"Vom continua discutiile pentru alte contributii, dar semnele sunt foarte bune", a precizat seful statului.
Iohannis cere ajutor pentru trei tari din partea NATO
"Ieri am luat decizii majore privind intarirea NATO. Pe baza acestor decizii, strategia NATO ar trebui sa devina mai coerenta pentru cresterea stabilitatii, mai ales in vecinatatea apropiata. Un astfel de efort ar trebui sa ofere posibilitatea partenerilor nostri sa se apere singuri si sa asigure securitatea popoarelor lor prin intermediul scopurilor si institutiilor democratice. Partenerii nostri estici, in special Georgia, Ucraina si Republica Moldova, necesita ajutor sustinut. NATO ar trebui sa reevalueze constant suportul oferit in domenii precum reformele legate de aparare si securitate si sa intareasca sectoarele vulnerabile, inclusiv domeniile cibernetic si energetic. Cerem ca in acest caz contributia acestor parteneri la eforturile internationale sa proiecteze stabilitatea prin intermediul participarii la misiuni si operatii conduse de Alianta", a spus seful statului.
El a amintit ca la granita sudica a NATO crizele din Siria, Irak si Libia genereaza multiple amenintari la adresa securitatii. Seful statului a aratat si ca Daesh este o amenintare serioasa la adresa securitatii internationale.
Iohannis a subliniat ca activitatea NATO in Marea Egee a adus plus valoare eforturilor internationale privind gestionarea crizei migrantilor si o cooperare practica intre Alianta si UE.
"Credem ca exista potential semnificativ pentru cooperarea NATO-UE in domeniul maritim in Mediterana Centrala si langa. Aprofundarea relatiilor NATO-UE in alte domenii cheie, precum combaterea amenintarilor hibride, apararea cibernetica, comunicatiile strategice, lupta impotriva terorismului si intensificarea cooperarii si coordonarii in cadrul exercitiilor vor aduce substanta. Acestea pot face parteneriatul NATO-UE unul cu adevarat strategic", a spus Iohannis.
El a conchis ca pentru a aborda eficient amenintarile din vecinatate, atat in est, cat si in sud, este nevoie de cooperare la granite cu partenerii, incurajand in acelasi timp asumarea la nivel local si acceptarea eforturilor Aliantei, precum si o mai mare sinergie si cooperarea cu organizatiile internationale si regionale.
Discutie intre Iohannis si Obama
Presedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, alaturi de alti sefi de stat si de guvern, un scurt dialog cu liderul de la Casa Alba, Barack Obama, la inceputul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la Varsovia.
La discutie au participat si presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, presedintele Letoniei, Raimonds Vejonis, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Italiei, Matteo Renzi. Presedintele Klaus Iohannis si astazi la Summitul NATO care se desfasoara la Varsovia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anuntat vineri seara, ca NATO a aprobat o prezenta militara multinationala in Romania sub conducere romaneasca, relateaza agentiile internationale de presa. Aceasta prezenta va consta intr-o brigada alcatuita in principal din efective romane si bulgare.
Citeste si: Corespondenta ProTV de la Varsovia. Ce si-a dorit Romania la summitul NATO si ce a primit
Analiza: NATO isi consolideaza pozitia in Europa de Est
Alianta Nord-Atlantica isi incheie sambata, la Varsovia, un summit de doua zile in care si-a finalizat consolidarea prezentei sale militare in estul Europei, informeaza AFP. Discutiile, care ii reunesc intre altii pe presedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, premierul demisionar britanic David Cameron si presedintele francez Francois Hollande urmeaza sa abordeze sambata ajutorul pentru Afganistan si cooperarea cu Ucraina.
Barack Obama - care asista la Varsovia la ultimul sau summit al NATO - a avertizat vineri impotriva riscurilor unui Brexit care s-ar prelungi si ar afecta stabilitatea financiara si securitatea in Europa. "Nimeni nu are interes in negocieri conflictuale si prelungite” asupra iesirii Regatului Unit din UE, a lansat presedintele american, subliniind ca relatia transatlantica isi traieste, poate, "momentul sau cel mai important de la sfarsitul Razboiului rece”.
SUA sunt preocupate de riscurile cu care o astfel de incertitudine ar face sa se impovareze economia mondiala. Marea Britanie, putere nucleara si membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, ar putea sa-si piarda din influenta parasind UE si, prin ricoseu, sa slabeasca Europa. Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a replicat ca revine Londrei dreptul sa angajeze aceste negocieri in urma referendumului din 23 iunie, dar a asigurat ca UE le va aborda in spirit constructiv. “Eu nu le voi face in maniera ostila”, a declarat Juncker, conchizand ca este in “interesul tuturor” ca Regatul Unit sa ramana un partener solid. “Marea Britanie nu va juca un rol mai mic in lume”, a asigurat, la randul sau, premierul britanic demisionar David Cameron la sosirea la summit.
Uniunea Europeana si NATO au anuntat, de altfel, organizarea unui referendum referitor la cooperarea lor, in special in schimbul de informatii. Alianta urmeaza sa se doteze cu drone puternice, avand baza in Sicilia, si sa sprijine cu informatii operatiunea navala a UE impotriva traficantilor de migranti si a traficului de arme in Mediterana. Dupa doi ani de la summit-ul de la Newport (Tara Galilor), care luase act de noua situatie creata in Europa dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, cele 28 de tari membre ale NATO si-au finalizat noua strategie in estul continentului.
Ele au decis sa trimita patru batalioane (a cate 600 pana la 1.000 de oameni fiecare) in tarile baltice si in Polonia, cu scopul de a descuraja Rusia de orice aventurism teritorial. “Aceste batalioane vor fi robuste si multinationale. Un atac impotriva unui aliat va fi astfel considerat un atac impotriva intregii Aliante”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Ei vor fi incadrati de SUA, Germania, Marea Britanie si Canada, care vor furniza grosul trupelor, cu participarea la scara mai mica a altor tari ale Aliantei, ca Franta si Belgia (cu cate 150 de oameni fiecare). Cu riscul de a provoca mania Moscovei, NATO a dat semnalul constituirii scutului sau antiracheta in Europa, care dispune de acum inainte de o “capacitate operationala initiala”. “Instalatiile, cu baze in Turcia, Romania si Spania, sunt acum in masura sa functioneze sub un comandament NATO si un control al NATO”, a anuntat Jens Stoltenberg.
Alianta Nord-Atlantica ramane totusi dornica sa restabileasca dialogul cu Rusia cu scopul de a evita orice incident susceptibil sa degenereze si de a restabili o anume stabilitate in Europa. “Vom pune accentul pe acest dialog” in timpul dineului sefilor de stat si de guvern vineri seara, la Varsovia, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.
Mai incisiv, presedintele francez Francois Hollande a declarat cu fermitate ca Rusia nu este “nici un adversar, nici o amenintare” si a negat orice “vocatie a NATO de a exercita presiuni in relatia dintre Europa si Rusia”.
Cele 28 de tari membre ale NATO si-au reafirmat angajamentul de a-si majora bugetele apararii pana la 2 % din PIB pentru a face fata noilor amenintari, nu doar in Est, ci si in Sud, din partea jihadisitilor. Doar 5 din cele 28 de state membre au atins acest obiectiv. Cheltuielile europenilor si canadienilor in acest domeniu ar trebui totusi sa creasca cu 3% in 2016. “Mai avem inca un drum lung de parcurs”, dar o cotitura” a fost facuta”, a estimat Stoltenberg. Presedintele francez a insistat pe necesitatea ca alte tari europene sa suporte in mai mare masura povara luptei impotruva terorismului. “Franta va face ceea ce trebuie, dar nu mai mult”, a spus el.
SUA: Agresiunea continua a Rusiei va provoca raspunsul NATO
Agresiunea continua a Rusiei va provoca un raspuns al NATO si o prezenta mai mare a aliantei in Europa de Est, au avertizat vineri Statele Unite, informeaza Reuters. "Ceea ce demonstram este ca daca Rusia continua acest mod de comportament agresiv, vor exista un raspuns si o prezenta mai mare in Europa de Est", a declarat consilierul adjunct al presedintelui Barack Obama pentru securitate nationala Ben Rhodes. "Vom face tot ce este necesar pentru a apara alianta si membrii estici ai aliantei", a adaugat el intr-o conferinta pe marginea summitului NATO de la Varsovia.
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, klaus iohannis, Summit nato, varsovia, barack obama,
Dată publicare:
09-07-2016 07:40
