Digurile revolutionare inventate de 3 romani. Ucraina le cumpara, Romania le arunca intr-un depozit
In vreme ce ungurii fac investitii inteligente in diguri si sisteme de protectie impotriva inundatiilor, noi ne bazam pe noroc si ignoram ideile salvatoare.
Putin le-a pasat autoritatilor ca trei ingineri din Baia Mare au brevetat un sistem de diguri modulare care sa inlocuiasca sacii de nisip. Au gasit si un producator, dar nicaieri in tara nu s-a grabit cineva sa cumpere aceste panouri de otel. Singurii care s-au aratat incantati de ele sunt ucrainenii care le-au si montat intr-o zona periculoasa.
In 2006, cei trei ingineri au inregistrat la OSIM acest sistem de protectie impotriva inundatiilor. Insa toti primarii carora le-a fost prezentata inventia, s-au aratat reticenti.
"Faptul ca si inundatiile au provocat pagube foarte mari, timp de un deceniu, peste 6 miliarde de euro si aproape 200 de morti, se merita investitia. Au fost vazute si de prim ministrul, domnul Boc, ne-a promis si sprijinul dansului, asta era in 3 iulie 2010. Din Romania ferma nu am primit comanda", spune Paul Mateescu - inventator.
Asa ca de mai bine de trei ani digurile modulare facute la Baia Mare zac intr-un depozit. Dreptul de productie si comercializare a digului mobil a fost concesionat pentru urmatorii 5 ani unui om de afaceri din Baia Mare. Acesta spune ca a investit peste 1 milion de euro in fabricarea lor, dar acum nu mai spera sa-si recupereze banii.
"Consiliul Judetean a aprobat cumpararea unui km de dig. Au venit si banii europeni, au atacat hotararea in contencios si n-au cumparat nici digurile si au pierdut si banii. Totul a ramas la stadiul de intentie", a spus Dumitru Matei, patron.
Prefectul judetului Maramures regreta lipsa de decizie: "Astazi daca Doamne fereste se va intampla ceva cu noi, o sa incarcam saci cu nisip", spune el.
In timp ce autoritatile din Romania s-au pierdut in detalii, cele din Ucraina s-au hotarat rapid si acum se bucura de utilitatea digurilor.
Este adevarat, insa, ca aceste panouri montate la suprafata nu se compara cu digurile performante din Ungaria. Vecinii au facut o fundatie solida, de opt metri, la care au lucrat opt luni, apoi, din 50 in 50 de metri, au turnat piloni din fier beton. Abia dupa aceea au montat, la suprafata, paravanele dintr-un aliaj usor si foarte rezistent. Rezista, astfel, la forta apei, oricit de puternica ar fi viitura. Insa si costul difera: o suta de metri dintr-un astfel de dig costa aproape un milion de euro. In vreme ce digul romanesc costa 400 de mii de euro un kilometru.
