Cum colaboreaza autoritatile de Mediu si baietii destepti din energie la secarea apelor de munte. Raul de coruptie din Arges

Cristian Stoiculescu e doctor in silvicultura si inainte de 1989 facea parte din Consiliul Stiintific al statului, si lucra cu cei din ministere, atunci cand se punea problema unor proiecte in natura. Spune ca Nicolae Ceausescu si-a dorit sa exploatexe la maximum energia furnizata de ape, dar nu s-a atins de cursurile aflate pe crestele muntilor, cum se intampla acum. “Justifica interese mafiote”, sustine el.

Statul roman respinge orice acuzatie
In 2013 Comisia Europeana a anuntat autoritatile romane ca a declansat procedura de infrigement impotriva Romaniei, din cauza avizarii haotice a adistrugerilor de pe raurile romanesti. Exista o corespondenta cu statul roman din care reiese ca alesii nostri nu recunosc dezastrul facut de santierele cu avize, si anunta ca legislatia europeana de mediu a fost respectata, desi Comisia a semnalat ca a fost grav incalcata. De exemplu Comisia a precizat clar care sunt proiectele vizate, tocmai pentru a ilustra incalcarile Directivei 2000 pentru mediu. Oficialii europeni scriu ca au fost aprobate in tara noastra 425 de proiecte, din care peste 200 erau incepute la data infrigementului
Autorizarea masiva a microhidrocentralelor pe cursurile de apa montane s-a facut fara ca in prealabil statul roman sa elaboreze programe de monitoriare a starii apelor.

Roxana Pencea, reprezentant ONG mediu: "In mod clar statul roman e foarte slab in a evalua ce se intampla cu raurile de munte…nepregatit…”

Citește și

Energia verde care seaca raurile si distruge speciile protejate. Cum au produs "baietii destepti" un dezastru ecologic

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Imagini din alte tari arata ca pentru microhidrocentrale se foloseste tubulatura mult mai ingusta, e vorba de conducte cu diametru mult mai mic decat cele folosite la noi. Ne este permis un debit mare, la captare, si pe rauri nu se vede niciun deranj. E drept ca astfel de microhidrocentrale produc mai putina energie electrica, dar nici nu distrug natura.

Evaluare de mediu facuta de IT-isti
Comisia a amintit ca trebuie sa existe studii aprofundate, pe care autoritatile si administratorii zonelor protejate sa le faca, si din care sa reiasa in detaliu "parametrii biologici, conditiile de salinitate si de morfologie ale fiecarui rau, "inainte ca un dezvoltator sa ceara sa il exploateze.

In zona raului Secus din Mures abia in 2014, adica la un an dupa avizarea microhidrocentralei si de la scandalul cu infringementul, cei de la Ocolul Silvic Gheorgheni au primit bani de la Ministerul Mediului pentru un studiu general privind inventarierea tuturor habitatelor de la cursurile de apa de munte din zona Muresului Superior. Peste 8 milioane de lei a fost valoarea proiectului si Ocolul a organizat o licitatie. Castigatoare a iesit o firma de la Bucuresti, care are afacerri in domeniul IT. Societatea figureaza ca subcontractor al unei alte companii de succes in domeniul software, societate care a obtinut cel mai important contract pentru sistemul de informatizare de la Casa Nationala de Sanatate, si al carui director a fost arestat preventiv in 2014 intr-un dosar de evaziune fiscala.

Directorul APM Mures spune ca “astea de la Bucuresti se fac. Stiu toata povestea dar nu e treaba noastra…". La licitatie s-a stabilit ca lucrarile de inventariere pot fi subcontractate. Iar cei de la Ocolul Gheorgheni spun ca la adjudecare a contat cifra de afaceri a firmei.

"Numai ei smantanesc… stiu ca e cercetat", spune directorul APM Mures. In timp ce la noi se vorbeste despre…smantanirea banului public, in alte tari se fac studii reale, exista colaborari intre universitatile de profil, care se implica activ si fac cercetare pentru autoritatile de Mediu si pentru cei care gestioneaza apele.

"Astea sunt o prostie, Ceausescu a facut multe…e zero deci!", sustine seful APM, Danut Stefanescu despre microhidrocentrale. Responsabilii recunosc ca interventiile brutale in natura se fac dintr-un interes economic nul!

Certificatele verzi care ucid natura
Nu exista interes economic pentru stat, in castigul de energie electrica, ci un interes privat, al dezvoltatorului. O investitie de 2 milioane de euro intr-o microhidrocentrala cu o singura priza de captare poate fi amortizata in 4 sau 5 ani, insa ulterior, ii poate aduce proprietarului un profit de cateva sute de mii de euro anual. E un castig de pe urma certificatelor verzi, primite de investitor si ulterior tranzactionate pe o piata administrata de stat, in cadrul Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei. Raul tras prin conducte creeaza o presiune in turbina centralei care produce curent din viteza apei care trece prin tubulatura pe o distanta mare, nu din forta caderii, cum se intampla la marile hidrocentrale. Dar statul si-a asumat ca va avea furniza pe piata o cota de certificate verzi, din energie alternativa - hidro, solara si eoliana.

In Romania orice dezvoltator e obligat sa vireze energia electrica produsa in sistemul national, altfel nu beneficiaza de mult ravnitele certificate verzi. Si numarul certificatelor primite depinde de cat produce, si atunci are tot interesul sa traga cat mai multa apa din rau, pe conducte.

Calin Dejeu, biolog: "Debitul de servitute este calculat de Apele Romane, sunt finantati de MHC, nu-I nicio garantie… in acte apare ca are stare ecologica buna."

Autoritatile de Mediu nu discuta intre ele
Agentiile judetene de Mediu sunt subordonate Ministerului Mediului, insa nu si Apele Romane, aflate in… coordonarea aceluiasi Minister. Colaborarea dintre ele nu exista si nu se vede in cazul aprobarilor pentru microhidrocentrale. Singura legatura o reprezinta investitorii, pusi sa-si aranjeze ploile, speculand legi si din domeniul mediului si al apelor. E un context in care ambele institutii ajung sa dicteze distrugerea naturii, pe banii romanilor.

Prezumtie de nevinovatie au avut si investitorii de pe raurile Capra, Buda si Otic, din judetul Arges. Albiile acestor ape erau in plin santier acum 4 ani, iar autoritatile de la mediu si cei din apele romane sustineau ca lucrarile au toate avizele. Au oprit temporar investitia cei de la Garda de Mediu, cand echipa PRO TV le-a prezentat imagini cu utilaje in albiile raurilor.

Silvian Ionescu era seful pe tara al Garzii de Mediu de la acea vreme si a ordonat prefectului sistarea unui proiect in valoare de 12 milioane de euro, facut cu fonduri europene. A vorbit cu prefectul de Arges iar din discutie a reiesit ca sunt interese mari in jurul proiectului si de acea pe plan local, nimeni nu deranja santierul. La doua zile dupa decizia sefului Garzii de Mediu am revenit pe santier, unde lucrarile erau in toi.

Raul de coruptie din Arges
Un profesor din Curtea de Arges, Ovidiu Mihut, pasionat de pescuit sportiv a fost cel care a vorbit in 2011 despre dezastrul de pe raurile din Arges. Astazi pe raurile din Arges unde au fost amenajate hidrocentrale albiile sunt mai mult goale, si unde gaseai cursuri repezi, chiar si in perioadele de santier, astazi abia mai vezi cate un firicel timip de apa, in sezonul ploios. Profesorul Ovidiu Mihut a ajuns si la Bruxelles la Comisia Europeana, fiind convocat sa vorbeasca despre abuzurile din zona. Spune ca dupa dezvaluirile facute, a primit multe amenintari.

Cert este ca toti cei care au avut de a face cu proiectul au ajuns sa fie urmariti penal sau condamnati, in alte situatii fara legatura cu proiectele de pe rauri, aspect care te face sa te intrebi in ce conditii s-au derulat investitiile din Arges. Astfel, Valentin Visoiu, unul dintre actionarii firmei investitoare si constructor la proiect a fost arestat si este cercetat pentru coruptie intr-un dosar care vizeaza Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor. Procurorii DNA spun ca era un apropiat al lui Radu Pricop, si el cercetat pentru coruptie, si care este ginerele fostului presedinte al Romaniei, Traian Basescu, in fucntie la vremea avizarilor dubioase din Arges. In tabloul penal intra si CONSTANTIN NICOLESCU, fost presedinte al Consiliului Judetean, institutie care a emis autorizatia de constructie pentru centrale, si care la randul sau a fost condamnat pentru coruptie. Cercetat este in prezent si fostul sef al Apelor Romane, dar si un fost sef general adjunct de la Garda Nationala de Mediu, comisar care a facut un control in 2012 pe aceste rauri si nu a constatat in acte amplasarea conductelor in albia minora a apelor, desi in ea se lucra masiv. Condamnat pentru coruptie a fost si evaluatorul de mediu, cel care a scris ca habitatele de pe rauri nu vor fi afectate.

L-am contactat pe evaluatorul de mediu, care a fost condamnat doar cu suspendare si continua si in prezent sa faca studii pentru dezvoltatori interesati de microhidrocentrale. Sergiu Mihut, specialist studii de impact: "Eu nu vreau sa tin partea microhidrotehnistilor petnru ca s-au facut si abuzuri in mod cert, si sunt cazuri in care au turbinat excesiv si nu a fost cine sa ii verifice, nu ia controlat nimeni si oricine isi intinde mana dupa bani!”

Acelasi evaluator a facut si un studiu pentru habitatele de pe raul Somesul Rece, din Cluj, si unde a precizat ca impactul unei microhidrocentrale e chiar pozitiv. Santierul a inceput in 2013. "E gresit inteles faptul ca siturile Natura 2000 sunt arii strict protejate. Nu, inseamna ca sunt declarate si ne uitam la ele!", spune evaluatorul.

Santiere “benefice” pentru natura
Mihai Vasilescu este cercetator si lector la Universitatea din Cluj, unde preda fizica in domeniul rezonantei magnetice. E pescar pe rauri de munte in timpul liber si membru intr-o asociatie a pescarilor care a dat in judecata Agentia pentru Protectia Mediului Cluj. Procesul civil a oprit temporar santierul. "Ce scria in studiul de impact? Ca nu exista probabil ca nici nu exista specii, un studiu voluminos, facut dupa alte studii. "Studiul arata cumva ca e chiar mai bine daca se face microhidrocentrala!"

Pescarii sportivi au invocat in instanta ca lucrarile au inceput la mai bine de doi ani de la avizare, iar acordul de mediu prevedea clar ca isi pierde valabilitatea, cat timp nu e initiat santierul. Directoarea de la Mediu, Cluj incearca initial sa ne convinga ca actele semnate de APM sunt valabile. Confruntata cu documentul, directoarea afirma ca unele sapaturi au inceput in primii doi ani de la avizare si ne trimite pentru alte intrebari, la Inspectia in Constructii.

Directoarea din APM Cluj sustine ca agentia trebuia sa dea avizul, cati timp un evaluator s-a pronuntat ca exista efecte pozitive pe care le aduce investitia cu baraje, sapaturi si retele subterane.

Calin Dejeu, biolog: “Doar in justitie poti face ceva, cand in mod normal faci o sesizare…tot timpul incearca sa musamalizeze! S-au obisnuit ca desi incalca legea nimeni nu le face nimic si continua cu tupeu din ce in ce mai mare vad."

De mai bine de 5 ani e unda verde la excavatii prin muntii Romaniei. In lipsa unor contraxpertize la evaluari, responsabilii locali aproba ce vor, cum vor. Multi dintre ei stiu ca nu li se intampla nimic, pentru ca au conexiuni la nivel inalt.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"