Buzoianu reproşează administraţiei "Apelor Române" că nu a accesat 350 milioane de euro pentru diguri şi baraje
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, reproşează conducerii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR) faptul că nu a accesat o sumă de 350 de milioane de euro din fonduri PNRR.
"Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Iniţial, în plan erau trecuţi 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ţinta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero. (...) Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Aceştia sunt bani irosiţi, sunt bani pierduţi. Este o şansă istorică pe care a avut-o România, care pur şi simplu nu s-a materializat. Noi am fi avut posibilitatea să intervenim, să salvăm aceşti bani, acum un an", a declarat ministrul Mediului duminică la Digi 24.
Diana Buzoianu a apreciat că directorul ANAR ar fi trebuit să îşi dea deja demisia. Ea a anunţat că va lua o decizie în privinţa acestuia după ce va fi făcut public raportul Corpului de Control referitor la situaţia de la Praid.
"Aştept zilele acestea raportul Corpului de Control de la premierul ţării pe zona Praid, care este aproape finalizat, trebuie doar să mai fie asumat şi transmis în formă finală. În momentul în care va apărea acest raport de la Praid, eu voi lua o decizie instantaneu cu privire la directorul Apele Române. Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control", a precizat Buzoianu.
Potrivit acesteia, ANAR plăteşte pentru sediul din Bucureşti o chirie lunară de 54.000 de euro şi instituţia ar intenţiona să achiziţioneze un sediu de 6.000 de metri pătraţi, pentru 270 de angajaţi, la o valoare estimată de 75 de milioane de lei.
Buzoianu a cerut o listă a tuturor imobilelor administrate de instituţiile subordonate şi urmează să analizeze situaţia acestora, pentru a vedea în ce măsură pot fi folosite clădirile gestionate.
"Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Şi atunci reacţia mea a fost un pic indignată. Le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun euro din fonduri europene din PNRR - au pierdut toţi banii pentru diguri, baraje - să primească 75 de milioane de lei... nu cred că este chiar un semnal bun. Haideţi mai întâi să vedem că funcţionează lucrurile, că pot atrage fonduri", a spus ea.
Ministrul a mai afirmat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la Apele Române. Sunt verificate schema de personal, motivele pentru care nu au fost atrase fonduri europene, dar şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren.
"La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase, ceea ce înseamnă că, zilele acestea, când ne uităm la comunităţile afectate de inundaţii, trebuie să ne punem cu toţii întrebarea de ce nu am reuşit să prioritizăm şi să implementăm proiecte cu o instituţie care are peste 8.000 de angajaţi, cu o instituţie care a stat pe un munte de bani. Este o întrebare legitimă pentru toată lumea care îşi vede casa dărâmată, la propriu, de inundaţii. De ce acolo nu s-au putut prioritiza lucrări?", a întrebat ea.
