Regina Ana, povestea celei mai longevive sotii de suveran din intreaga noastra istorie. GALERIE FOTO
Majestatea Sa Regina Ana a fost cea mai longeviva sotie de suveran din intreaga noastra istorie. A trait in aceasta viata cat altii in zece, iar povestea sa, poate fi oricand, un subiect de film.
A fost regina, sotie, mama si bunica, dar a fost voluntar, in armata Franceza, si vanzatorare in America, in vremuri grele.
Energica si poate chiar rebela, Majestatea Sa Regina Ana a preferat de multe ori bocancii in locul pantofilor cu toc. I-a placut sa calatoreasca si nu sa brodeze. A nascut cinci fete, iar la zilele de nastere isi dorea sa fie inconjurata de cei dragi.
Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma si a Principesei Margareta a Danemarcei. Principesa Ana a copilarit in Franta.
Familia sa este inrudita nu doar cu Bourbonii, cat si cu familiile regale ale Danemarcei si cu cea a Habsburgilor, mama sa fiind nepoata de sora a ultimului imparat al Austro-Ungariei.
Ana a trait experienta exilului inaintea sotului sau. Dupa infrangerea Frantei de catre Germania, in 1940, parintii sai se refugiaza in Spania, apoi in Portugalia si, ulterior, in Statele Unite. Acolo, Ana de Bourbon-Parma isi finalizeaza studiile la Parsons School of Designs din New York, in 1940-1943. Pentru a se intretine a fost inclusiv vanzatoare de panglici si flori artificiale vanzatoare la magazinul universal Macy's.
”A trebuit sa muncesc. Pentru ca parintii mei au vrut ca noi toti sa avem un serviciu. Daca ai un serviciu, muncesti, nu puteai incepe sa te distrezi. Noi am mers toti la munca si fiicele mele lucreaza toate. Trebuie sa muncesti”, spunea regina in singurul interviu pe care l-a acordat vreodata, in ianuarie 2008, pentru televiziunea publica.
In 1943 se inroleaza voluntara in armata Frantei Libere, condusa la acea vreme de catre generalul Charles de Gaulle. Viitoarea regina a servit ca sofer de ambulanta in teatrele de operatiuni din Africa de Nord, Franta si Germania.
La finalul razboiului a primit Crucea de Razboi din partea statului francez.
”Toti fratii mei au fost pe front. Jacques a fost aviator, in Norvegia, Michel a fost parasutist si Andre in «Irish Guards». Deci toti am fost inrolati in armata”, spunea regina.
Pe viitorul sau sot l-a cunoscut in noiembrie 1947, la Londra, la nunta dintre printesa de Wales, viitoarea regina Elisabeta a II-a, si Philip Mountbatten. Intalnirea dintre cei doi a avut un moment amuzant, dar si usor jenant pentru clasa inaltei nobilimi.
„Am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei si pe mama, iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma, regele Mihai al Romaniei... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele, ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat“, a relatat regina decenii mai tarziu.
Regele Mihai si mama sa, regina Elena, au invitat-o pe Ana de Bourbon-Parma sa-i insoteasca intr-o calatorie la Lausanne, cu avionul pilotat chiar de catre rege. La 16 zile de la intalnire, regele Mihai a cerut-o in casatorie.
Demersul regelui venea intr-un moment foarte dificil pentru monarhia din Romania. Guvernul comunist pregatea inlaturarea regelui, iar la plecarea la Londra, prim-ministrul Petru Groza ii sugerase regelui ca ar fi bine sa nu se mai intoarca in tara.
Mihai a ignorat sfatul si s-a intors. Atunci l-a informat pe premier asupra intentiei sale de a se casatori, insa acesta a afirmat ca mariajul regelui nu este oportun. La scurta vreme, pe 30 decembrie 1947, Mihai I este nevoit sa abdice si pleaca in exil.
In perioada de dupa intalnirea de la Londra si abdicare, Ana nu a mai primit niciun fel de vesti de la rege, insa cei doi s-au reintalnit in ianuarie 1948, la Davos, in Elvetia. Eliberat de obligatiile sale ca suveran al statului roman, primii ani ai exilului au fost umbriti de probleme personale.
Membrii familiilor regale catolice erau obligate sa obtina o dispensa papala pentru a se putea casatori cu necatolici. De obicei, li se cerea viitorilor soti sa promita ca isi vor creste copiii rezultati din casatorie in sanul Bisericii Romano-Catolice.
Mamele celor doi au mers in martie 1948 la Vatican pentru a se intalni cu Papa Pius XII pentru a-l convinge sa ingaduie casatoria, insa Mihai I a refuzat sa promita ca isi va creste copiii in rit catolic intrucat Statutul familiei regale ii interzicea acest lucru si, in plus, ar fi lezat sentimentele monarhistilor romani aflati in exil.
”Mama a mers atat de departe incat a batut cu pumnul in masa”, povestea regina Ana in 2008.
Situatia era la fel de dificila si in familia viitoarei mirese. Xavier de Parma, un frate al tatalui sau, a spus ca uniunea matrimoniala este ilegitima in lipsa unei dispense si, ca sef al familiei de Bourbon-Parma, a interzis parintilor Anei sa participe la nunta. Acestia au trebuit sa se conformeze, desi isi dadusera consimtamantul la casatorie, astfel incat Ana a fost condusa la altar de catre unchiul sau matern, Erik al Danemarcei.
Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, la Atena, in rit ortodox, unde oficiile de gazda a ceremoniei au fost facute de catre familia regala a Greciei, din care provenea si regina Elena, mama regelui Mihai.
La nunta au participat membrii caselor regale din Grecia, Danemarca, Iugoslavia si, bineinteles, familia regala a Romaniei, insa fara tatal lui Mihai, regele Carol II, aflat in exil in Portugalia.
Dupa nunta, regina Ana a primit o scrisoare de la socrul sau in care ii cerea sa fie o sotie buna pentru fiul lui.
Replica Anei a fost de un sarcasm nedisimulat: ”Sper sa fiu o sotie la fel de buna pe cat ati fost de bun ca sot pentru soacra mea”, in conditiile in care casatoria dintre Carol II si regina Elena a fost una nefericita, din cauza escapadelor amoroase ale regelui.
Scrisoarea de raspuns a reginei a fost trimisa cu acordul regelui Mihai, care a fost mai apropiat de mama sa decat de tata. De altfel, regina-mama Elena si regina Ana au avut o relatie foarte buna.
”Daca ati fi cunoscut-o pe regina Elena, ati fi vazut ca regina e cea care i-a transmis fiului ei toate calitatile pe care le are. Iata de ce ii sunt foarte recunoscatoare reginei”, a spus Ana.
Concilierea dintre regina si Biserica Romano-Catolica a avut loc abia in 9 noiembrie 1966, cand cuplul regal s-a casatorit si in rit catolic, intr-o biserica din Monaco. Totusi, regina nu a fost niciodata incoronata, casatoria cu regele avand loc dupa abdicare.
Majestatea Sa, Regina Ana a Romaniei : "L-am vazut in uniforma, fusesem si eu in armata si in loc sa fac o reverenta, am pocnit calcaiele si am luat pozitie de drepti. Am fost atat de oripilata dupa aceea incat mi-am cerut scuze si am plecat ... Asa a fost prima intalnire cu Regele Mihai. "
In 1949, cuplul regal s-a mutat in Elvetia, la Lausanne, unde s-a nascut prima lor fiica, principesa Margareta. Ea a fost urmata de alte patru fiice: Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).
Intre timp, familia s-a mutat la in Anglia, unde au trait din veniturile pe care le aduceau o ferma de pui si un atelier de tamplarie, iar apoi s-au intors in Elvetia, la Versoix.
Dupa Revolutie, in 1990, regele Mihai incearca sa se intoarca in tara pentru a se reculege la mormintele stramosilor sai de la Curtea de Arges, dar guvernul FSN l-a intors din drum. De-abia in 1992, familia regala a capatat permisiunea de a petrece sarbatorile pascale in Romania.
Astfel, abia la 68 de ani regina Ana a ajuns in tara a carei regina era de 44 de ani. Cuplul regal si cele cinci fiice au fost intampinati in Bucuresti de un numar estimat la acea vreme la 500.000 de oameni.
Ulterior, familia regala a petrecut perioade lungi in tara, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti, fie la palatul de la Savarsin. Regina Ana a fost prezenta mai tot timpul la aparitiile publice ale monarhului roman.
”Locul care imi place foarte mult e Muzeul Satului. Locuim alaturi, la Palatul Elisabeta, care i-a fost dat sotului meu, ca sa poata trai aici pana la moarte. E un loc foarte frumos, pentru ca suntem ca intr-un fel de padure, in afara orasului”, spunea regina.
In 2008, cuplul regal a sarbatorit nunta de diamant. Evenimentul a fost sarbatorit printr-un concert la Ateneul Roman, o receptie oferita de familia regala si, in ultima zi a festivitatilor, un dineu la Palatul Peles. Ultima aparitie publica a reginei a avut loc pe 15 august 2014, la castelul de la Savarsin, cand a fost inaugurata Casa Musafirilor de pe domeniul regal.
Din cauza varstei, regina a asistat la inaugurare dintr-o masina electrica. Casa Regala anuntase inca din mai 2013 ca starea de sanatate a reginei s-a deteriorat, ea petrecand perioade lungi de timp intr-un spital din Elvetia.
Pe 25 octombrie 2015, de ziua regelui Mihai, principesa Margareta a anuntat ca monarhul nu va mai primi oaspeti la Palatul Elisabeta, printre motive fiind si starea de sanatate a reginei Ana.
”Regele a dorit sa fie astazi in mijlocul societatii romanesti, sa deschida portile Palatului Elisabeta, sa reverse iubirea si binecuvantarea lui catre noi toti. Nu a putut sa o faca, fiindca mama mea se afla intr-o stare de slabiciune si suferinta. Sa ne rugam cu totii pentru Regina noastra si sa uram Regelui, la aniversarea a 94 de ani, la multi ani cu sanatate!”, preciza principesa Margareta.
Regina Ana si Regele Mihai au avut cinci fiice: Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964).
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
