”Noi cerem UE să joace un rol mai strategic şi proactiv în Arctica europeană”, scriu aceste ţări într-o ”Declaraţie comună”, în urma unui summit în nordul Finlandei, notează News.ro.
”Securitatea în Arctica trebuie să fie asigurată în mod colectiv”, pledează aceste state, între care se află Franţa, Danemarca şi Suedia, în această ”Decaraţie comună”, după summitul de la Rovaniemi.
La şapte luni după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat a treia oară cu luarea cu forţa a Groenlandei, un teritoriu autonom danez uriaş, provocând o criză majoră între aliaţii din Occident, tensiunile au mai scăzut între europeni şi americani.
Însă liderii europeni nu au uitat aceste ameninţări şi vor să pună în comun mijloace pentru a-şi consolida prezenţa în regiune, conştienţi de prezenţa unei Rusii ostile de cealaltă parte a lungii frontiere finlandeze.
Ei consideră că Moscova constituie o ”ameninţare importantă şi de durată” la adresa securităţii.
Summitul de la 13 şi 14 septembrie, în oraşul lui Moş Crăciun, Rovaniemi, a vizat ”să consolideze abordarea strategică comună a UE faţă de regiunea arctică”, a anunţat premierul finlandez Petteri Orpo.
Cancelarul german Friedrich Merz şi premierul danez Mette Frederiksen au fost prezenţi la Rovaniemi, un oraş finlandez cunoscut drept casa lui Moş Crăciun.
La summit au fost prezenţi, de asemenea, lideri ai unor ţări care nu au interese directe în Arctica, precum preşedintele român Nicuşor Dan.
Obiectivul lor este să arate că ”ceea ce se întâmplă aici nu este o afacere regională. Este o problemă europeană”, a subliniat într-o conferinţăă de presă preşedintele Consiliului European Antonio Costa.
Nicio hotărâre oficială nu a fost luată la acest summit.
Însă această reuniune intervine în contextul prezentării - în următoarele săptămâni de către Comisia Europeană (CE) - a unei noi Strategii a Arcticii.
Acest document urmează să definească orientările mari ale Bruxellesului în regiune în anii următori.
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi liderii lor încă au posibilitatea să influenţeze conţinutul textului final.
”Trebuie să consolidăm angajamentul UE în această regiune, pentru a completa eforturile NATO”, a pledat într-o conferinţă de presă comună cu alţi lideri, la Rovaniemi, Friedrich Merz.
Interesul faţă de Arctica a crescut considerabil după adoptarea în 2021 și ultimei politici a UE cu privire la această regiune.
În urma ameninţărilor lui Donald Trump, în ianuarie, asupra cărora liderul american nu a revenit în înregime, NATO a inaugurat o nouă misiune menită să consolideze securitatea în Arctica.
UE ”mai prezentă și angajată în problema Groenlandei”
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a fost în Groenlanda la începutul lui septembrie şia dus cu ea o anvelopă de 200 de milioane de euro acestui teritoriu.
Ea a promis atunci că UE va fi ”mai prezntă şi angajată în Groenlanda şi în Arctica”.
Arctica se află, de asemenea în centrul îngrijorări cu privire la mediu.
Potrivit unor experţi, această regiune se încălzeşte de aproape patru ori mai rapid decât media mondială, din cauza modificărilor climatice, cu consecinţe grave asupra ecosistemelor şi populaţiilor locale.
Topirea banchizei deschide noi perspective economice şi strategice.
Rusia, China şi Statele Unite şi-au intensificat prezenţa în această regiune, mai ales cu scopul de a avea acces la reursele ei naturale importante şi de a dezvolta noi rute maritime.
În august, China şi Coreea de Sud au trimis portcontainere pe ruta maritimă din Nord, care traversează apele teritoriale ruseşti, pentru a-i testa viabilitatea.
Această cale devine navigabilă pe perioade tot mai lungi, pe măsură de banchiza se topeşte.
