Casele sasesti admirate de mii de straini risca sa-si piarda frumusetea din cauza "modernizarii"
Distrugem incet si ireparabil ceea ce avem mai de pret in Transilvania: atmosfera. Casele sasesti, pe care mii de straini le privesc vrajiti in fiecare an, risca sa-si piarda frumusetea, sub asaltul muncitorilor care le pun termopan.
Se intampla, din pacate, chiar si la Viscri, in Brasov, sau la Saschiz, in Mures, sate aflate sub protectie UNESCO.
In fond, cu inconstienta, ne furam singuri caciula. Daca aceste cladiri de patrimoniu continua sa se strice, o sa dispara principala sursa de venit a multor sateni din Ardeal: turismul.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La Viscri, pe ulita unde are o casa si printul Charles, a aparut o constructie noua fara nici un fel de autorizatie si, mai grav, fara nicio legatura cu traditia locului. Din beton, cu geamuri moderne si acoperis de tabla.
De peste un an e ridicata casa, dar pana acum nimeni n-a facut nimic.
La Saschiz, in Mures, peste 600 de case sunt in patrimoniul UNESCO inca din 1993. Asta nu-i impiedica pe proprietari sa le renoveze, dupa propriul gust si bunul plac.
Multi dintre acesti proprietari se plang ca renovarea caselor, dupa toate regulile artei, costa de doua ori mai mult ca o "modernizare".
Ministrul Culturii stie cum stau lucrurile, dar asta nu e de ajuns.
In satele sasesti care nu se afla sub protectie UNESCO e si mai rau. Se fura atat de mult, incat case monument dispar cu totul.
La Mesendorf, in Brasov, traficantii de materiale de constructii pentru restaurari iau tot ce pot: tigle, caramizi si mai ales grinzi vechi de stejar.
Cele mai multe materiale ajung in Occident, unde iubitorii de istorie apreciaza grinzile imbatranite de vreme.
Avem, insa, si un model demn de urmat: Sibiul. Inca din 2000 in vechiul burg a inceput renovarea cladirilor de pret, cu ajutorul unei fundatii romano-germane.
Nemtii au oferit consultanta si au platit o buna parte din lucrari, iar orasul este acum unul dintre cele mai vizitate de straini.
