Biserica de lemn din Șurdești, una dintre cele mai frumoase biserici din România. Secretele lăcașului de cult din Maramureș
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Mihail din Șurdești este un monument istoric și de arhitectură ce a fost inclus în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO începând din 1999.
Construită în anul 1721 de către comunitatea greco-catolică din sat, sub îndrumarea meșterului Ion Macarie, această biserică a fost realizată din lemn de stejar de munte.
Cu o înălțime totală de 72 de metri, lăcașul impresionează prin proporțiile sale impunătoare. Turnul principal este înconjurat de patru turnulețe mai mici, iar înălțimea totală a turnului atinge 54 de metri, făcând ca această biserică să fie cea mai înaltă din lume datând din acea perioadă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Descrierea bisericii de la Șurdești
Construită în jurul anului 1721 de comunitatea greco-catolică din satul Șurdești și realizată din lemn de stejar sub îndrumarea meșterului dulgher Macarie, biserica este recunoscută ca o realizare arhitecturală de excepție. Datorită înălțimii sale remarcabile, proporțiilor armonioase și picturii interioare, este cunoscută sub numele de "Catedrala bisericilor de lemn".
Turnul-clopotniță impresionează prin înălțimea sa, ridicându-se la 54 de metri, de trei ori mai mult decât lungimea bisericii, fiind flancat la colțuri de patru turnulețe, semn al importanței comunității din acea vreme.
Foișorul, extins spre exterior, este alcătuit din doisprezece stâlpi cu arcade cioplite. Acoperișul are o streașină dublă, iar fațada edificiului este îmbogățită cu un balcon care se suprapune peste pridvor, conferind o imagine frontală elegantă.
Planul tradițional al bisericii include pridvor, pronaos, naos și absida altarului poligonală, iar pardoseala interioară este realizată din lespezi mari de piatră.
Pictura murală, executată pe lemn, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de diferiți artiști locali, dintre care cei mai cunoscuți sunt Ștefan și Stan. Stilul baroc este evident în cazul iconostasului, atât în sculptură, cât și în pictură.
Biserica de lemn din Șurdești reprezintă o sinteză a arhitecturilor din est și vestul Europei, fiind o fuziune între fondul bizantin și forme gotice, interpretate în mod original de meșterii locali, care reflectă tradițiile și cultura locului.
Istoric
Construită în anul 1721 de meșterul dulgher Macarie pentru comunitatea greco-catolică din satul Șurdești, Biserica de lemn este considerată un monument arhitectural remarcabil. Mai târziu, a fost extinsă cu un pridvor etajat, dotat cu două rânduri de arcade suprapuse.
Nava bisericii este acoperită cu o streașină dublă și dispune de ferestre-luminatoare care împart acoperișul.
Ceea ce distinge construcția este turnul său înalt de 54 de metri, care se numără printre cele mai înalte edificii sacrale de lemn din lume, atingând o înălțime totală de 72 de metri.
Turnul este înconjurat de un foișor extins spre exterior, peste care se înalță un coif cu patru turnulețe.
Pictura interioară a fost realizată în 1783 de mai mulți zugravi, cu Ștefan din Șișești pictând altarul, iar naosul fiind opera zugravului Stan. Pronaosul, probabil, a fost realizat de un ucenic al lui Stan. Iconostasul, păstrat în bună stare, este un exemplar mai recent, suprapus peste cel vechi.
De remarcat este faptul că în construcția bisericii nu s-au utilizat cuie metalice, ci s-a preferat o metodă tradițională de îmbinare a lemnului, adesea folosindu-se cuie din lemn.
Din punct de vedere estetic și compozițional, pridvorul, pronaosul, naosul și altarul respectă rigurozitățile stilului baroc, conferind edificiului autenticitate și specificitate în contextul altor biserici și mănăstiri din Maramureș.
Pridvorul, adăugat ulterior, are rolul de a proteja biserica împotriva umezelii și impresionează prin eleganța sa și tehnicile elaborate de prelucrare a lemnului. Pronaosul este decorat cu picturi murale realizate pe lemn de diferiți artiști, cele mai cunoscute fiind operele lui Ștefan Zugravu din Șișești.
În ciuda deteriorării cauzate de trecerea timpului, intenția de a nu interveni asupra picturii adaugă unicitate locului.
În interiorul naosului, se regăsesc motive tradiționale, iar catapeteasma, construită în stil baroc în 1783, este compusă dintr-un număr impresionant de icoane placate cu aur și candelabre din lemn. Peste pardoseala din piatră, preșurile tradiționale din lână asigură confortul credincioșilor în timpul slujbelor.
Biserica de lemn din Șurdești este inclusă în lista monumentelor istorice și face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO începând cu anul 1999. De asemenea, biserica a fost retrocedată greco-catolicilor.
Despre satul Șurdești, Maramureș
Satul Surdești din județul Maramureș, deși nu se remarcă printr-un nume sonor și nu atrage atenția ca obiectiv de interes național, este adesea aclamat drept unul dintre cele mai pitorești locuri din România de către cei care i-au trecut pragul.
Odată ajuns aici, vei fi captivat nu doar de frumusețea naturală a peisajului, ci și atmosferă de aici.
Surdești se bucură de o bogată moștenire arhitectonică și culturală, reprezentată în principal de cele două biserici vechi de lemn.
Cea mai importantă dintre ele este Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfinții Arhangheli”, construită de meșterul Ion Macarie în 1766, cea despre care este vorba mai sus.
Cu o înălțime a turnului de 54 de metri și o înălțime totală de 72 de metri, această biserică situată în partea de jos a satului se numără printre cele mai înalte construcții de lemn din întreaga lume.
În interior, picturile din 1783 reprezintă o comoară de o valoare deosebită, ilustrând o parte din iconografia populară autohtonă. Biserica a fost predată Bisericii Ortodoxe Române de către autoritățile comuniste în 1948, însă după 1990 a revenit în posesia Bisericii Greco-Catolice. Datorită valorii sale artistice, acest monument istoric a fost inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999.
A doua biserică, tot din lemn, este folosită de comunitatea ortodoxă și se află în partea de sus a satului, fiind înconjurată de cimitir.
Deși mai veche decât cea din partea de jos a satului, această biserică a fost adusă la Surdești dintr-un sat vecin, Bontăiești, în anul 1930.
Conform tradiției, se spune că și la Bontăiești biserica ar fi fost adusă din Moiseni, după un popas în Ferneziu, lângă Baia Mare.
Dimensiunile sale reduse, structura puternică și fereastra mică de pe latura sudică sugerează o vechime ce își are rădăcinile în secolul al XVII-lea.
Ce altceva poți vedea în împrejurimi
La Biserica din Șurdești ajungi din Baia Mare prin Baia Sprie – Șișești – Dănești (DJ 184), din Dealul Cornului se merge la dreapta, pe șoseaua ce duce prin Lăschia – Vad în Copalnic Mănăștur.
De aici poți face drumeții spre Plopiș, Lăschia, Măguricea Trestiei, Bulbucul Mare și Bulbucul Mic.
Totodată, poți face excursii spre Dealul Crucii – Poiana Arșița – vârful Mogoșa sau prin valea/Poiana Secăturii la Pietrele Șoimilor.
Pasionații de ciclism și plimbări vor avea aici un adevărat univers de explorat.
Pe lângă asta, poți vizita Casa Memorială Vasile Lucaciu – Leul din Șișești, biserica ctitorită de acesta și școala veche; Cheile Dănești de pe valea Izvorul Bulzului; Măgura Cetățelei, satul Negreia de la poalele SV ale Mogoșei și unicele statui în piatră vulcanică ale meșterului Gavril Cuzco, de inspirație romano-catolică.
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
