Un meteorit a explodat deasupra Antarcticii în urmă cu 430.000 de ani. Ce au descoperit cercetătorii
Oamenii de știință au descoperit 17 fragmente mici în estul Antarcticii, care sugerează că un meteorit s-a prăbușit și fragmentat deasupra continentului în urmă cu aproximativ 430.000 de ani.
Fragmentele, cu un conţinut bogat în nichel şi magneziu, au fost descoperite într-o cantitate de peste şase kilograme de sedimente colectate din zona vârfului muntelui Walnumfjellet, cu o înălţime de 2.500 de metri, a declarat Matthias van Ginneken, specialist în cosmochimie la Universitatea din Kent, Marea Britanie, conform The Independent.
Compoziţia chimică neobişnuită a acestor fragmente nu seamănă cu cea a rocilor terestre, însă este similară cu proporţiile elementelor observate într-un tip de meteorit din clasa condrite carbonice, au anunțat Ginneken şi colegii săi într-un studiu publicat la 31 martie în Science Advances.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Majoritatea particulelor variază ca dimensiune între 0,1 şi 0,3 milimetri.
Combinaţia de elemente din aceste sferule este foarte similară cu cea a particulelor descoperite în alte două situri din Antarctica - dintre care unul este situat la peste 2.750 kilometri distanţă - ceea ce sugerează că toate aceste materiale au fost generate în urma aceluiaşi eveniment.
Pentru că celelalte particule au fost descoperite în gheaţă şi datate în urmă cu circa 430.000 de ani, echipa estimează că fragmentele găsite recent pe Walnumfjellet provin tot de atunci.
Ce dimensiuni avea meteoritul
Meteoritul care s-a fragmentat deasupra Antarcticii avea un diametru de 100-150 de metri, sugerează simulările echipei şi probabil s-a fragmentat la altitudine joasă. Cercetătorii estimează că undele exploziei s-au resimţit pe o suprafaţă de 100.000 de kilometri pătraţi.
Explozia nu a lăsat în urmă un crater, însă temperaturile provocate de gazele fierbinţi care au atins suprafaţa Pământului ar fi ajuns la 5.000 de grade Celsius şi ar fi putut topi până la câţiva centimetri din stratul de gheaţă.
O explozie similară produsă în prezent într-o zonă dens populată ar putea provoca milioane de victime şi ar afecta grav o zonă de sute de kilometri pătraţi. ''Dacă un eveniment de impact are loc deasupra unei zone dens populate, acest lucru ar duce la milioane de victime şi daune grave pe distanţe de până la câteva sute de kilometri'', a explicat cercetătorul.
''Chiar dacă un astfel de impact ar avea loc la sute de kilometri distanţă de o zonă dens populată, efectul devastator nu ar fi neglijabil şi ar trebui luat în considerare'', a precizat el.
Potrivit lui van Ginneken, descoperirea evidenţiază importanţa reevaluării ameninţării asteroizilor de dimensiuni mijlocii cu potenţial de consecinţe ''distructive''.
.webp)
