Acum, monedele din secolul al IV-lea, alături de alte descoperiri făcute la un fort roman recent identificat în Pembrokeshire, sugerează că povestea medievală își are rădăcinile în realitate, spre bucuria arheologilor, scrie The Guardian.
Fortul roman a fost descoperit în Pembrokeshire
Fortul a fost descoperit de dr. Mark Merrony, un renumit specialist în istoria romană de la Universitatea din Oxford. El conduce o excavare care readuce la viață o poveste despre Magnus Maximus, așa cum este relatată în „Mabinogion”, o colecție de povestiri epice medievale despre mituri, magie și minuni.
Merrony și-a exprimat entuziasmul față de faptul că această zonă adăpostea singurul sit militar roman situat în apropierea locului în care „Mabinogion” îl plasează pe împărat.
„Dacă Magnus Maximus a fost acolo, trebuie să fi existat o armată acolo. Este o zonă atât de izolată, dar povestea menționează vârful cel mai estic al Munților Preseli, unde se află acest sit. Prezența unui fort auxiliar roman puternic fortificat ar putea contribui la dezlegarea misterului unei legende din Mabinogion care a dăinuit timp de aproape 1.700 de ani.”, a spus el.
Legenda îl plasează pe împărat la Frenni Fawr
În „Visul lui Macsen Wledig”, povestitorii medievali au folosit numele împăratului în limba galeză pentru a relata ascensiunea sa la putere. Ei au descris cum, în timpul manevrelor sale militare, acesta și-a instalat tabăra la Frenni Fawr, vârful cel mai estic al Munților Preseli, cu o înălțime de 395 de metri (1.300 ft).
Până acum nu existau dovezi arheologice privind existența unei tabere militare romane sau a unui fort pe vârful Frenni Fawr sau în zona de la poalele acestuia. Merrony l-a descoperit la aproximativ 2 mile (3,5 km) sud-vest de vârf, în 2024. Imaginile din satelit arătaseră un contur convingător într-un câmp acoperit de vegetație și, la scurt timp după ce a vizitat locul, i-a atras atenția o țiglă romană, care s-a dovedit a fi prima dintr-o serie lungă.
Săpăturile au confirmat importanța sitului
Cu sprijinul financiar al Universității Oxford și al unei campanii de finanțare colectivă, una dintre numeroasele săpături planificate tocmai s-a încheiat, confirmând teoria sa cu privire la sit și la importanța acestuia.
Merrony a povestit că, înainte de săpături, fratele său, Nick, îi ceruse în glumă să găsească câteva monede care să dovedească teoria lui Magnus Maximus. „S-a întors și mi-a zis: «Păi, astea sunt bune de ceva?» I-am răspuns: «Cred că glumești». Găsise două monede datând de la sfârșitul secolului al IV-lea. Este fascinant să ne gândim că cele două monede ar putea avea legătură cu povestea lui Macsen Wledig – Magnus Maximus – din Mabinogion, echivalentul galez al Odiseei.”
Descoperirile anterioare au schimbat teoriile despre romani
Merrony este un specialist de renume în perioada romano-britanică. Printre descoperirile sale anterioare se numără două vile romane, la Ford, în Pembrokeshire, și la Cutteslowe, în Oxfordshire. În 2022, el a identificat un drum roman de-a lungul versantului sudic al munților Preseli, contrazicând ipotezele conform cărora romanii nu s-ar fi aventurat prea adânc în Țara Galilor.
Cercetarea sa va fi publicată în Antiqvvs, o revistă trimestrială dedicată arheologiei, artei antice și istoriei. Magnus Maximus va apărea, de asemenea, în viitoarea carte a lui Merrony, intitulată „Viețile împăraților romani: de la Augustus la Romulus Augustulus”.
Fortul putea găzdui aproximativ 500 de soldați
Cu dimensiunile de 180 pe 150 de metri, fortul este situat pe o pantă de unde se deschide o priveliște impresionantă asupra peisajului înconjurător. Se estimează că ar fi putut găzdui aproximativ 500 de soldați, iar descoperirea sa infirmă ipotezele conform cărora tribul celtic indigen din zonă ar fi avut relații pașnice cu invadatorii romani.
Acesta are „o formă caracteristică de carte de joc, cu colțuri rotunjite” și un drum perpendicular, a spus Merrony.
Descoperirile de la sit includ până în prezent un stilou neobișnuit din fier, numeroase fragmente de ceramică, cantități mari de țigle romane și podele extinse din lut compactat, o caracteristică comună a siturilor militare romane. S-au păstrat chiar și urmele de roți lăsate de căruțe.
Studiul geofizic a confirmat prezența unei clădiri dreptunghiulare în mijlocul incintei și a unei clădiri dreptunghiulare mai mari situate imediat la sud.
„Această dispunere corespunde amplasării unei clădiri care servea drept cartier general, orientată spre est și, prin urmare, «cu fața spre inamic», precum și a unei case a comandantului”, a spus Merrony.
