Fotografia care a cucerit internetul este opera japonezilor. Cea mai frumoasa imagine din astronomie
Nu numai ca este cea mai uimitoare fotografie surprinsa cu ocazia unui eveniment astronomic extraordinar, dar este si una dintre cele mai impresionante imagini din istoria explorarii spatiale.
Imaginea a fost surprinsa de Hinode, o misiune a agebtiei spatiale din Japonia (JAXA), in colaborare cu NASA.
Aici poate fi gasita imaginea la dimensiunea maxima.
Planeta Venus, demna de zeita iubirii care i-a dat numele, a starnit de-a lungul mileniilor fascinatia oamenilor, a infirmat calcule laborioase, a cauzat dezamagiri si a inselat sperante, iar uneori chiar a distrus vietile astronomilor care incercau sa observe rarele sale treceri prin fata Soarelui.
Cu exceptia civilizatiilor antice, precum maya, care observa planeta Venus si ii acorda o mare importanta - unul dintre calendarele sale ritualice era fondat pe ciclurile acesteia -, tranzitul planetei Venus prin fata Soarelui nu a fost niciodata observat stiintific in Occident pana in secolul al XVII-lea, informeaza AFP.
Fenomenul, care a avut loc in noaptea de marti spre miercuri si se va produce din nou abia peste 105 ani, i-a intrigat pe oamenii de stiinta inca de la formularea, de catre Johannes Kepler, a legilor despre miscarea planetelor, intr-o lucrare scrisa in anul 1627.
Savantul german prezicea in acea carte tranzitul lui Venus prin fata Soarelui pe 7 decembrie 1631, dar a murit cu un an mai devreme si nu a putut sa asiste la acest eveniment astronomic.
Acel tranzit nu a fost observat nici de alti astronomi, intrucat din cauza unor imprecizii in calculele lui Kepler, evenimentul a fost anuntat pentru perioada noptii, desi fenomenul ar fi putut fi observat in realitate pe timpul zilei, partial, in Europa Occidentala.
Imagini uluitoare de la granita atmosferei terestre. Uite cum se vede Tamisa din stratosfera – VIDEO
Kepler nu a realizat nici faptul ca Venus efectua o a doua trecere intre Terra si Soare la opt ani dupa primul tranzit, inainte de a reporni pe orbita ei. Din fericire, pastorul englez Jeremiah Horrocks (1619-1641) si-a dat seama de eroarea astronomului german si a prezis tranzitul din 4 decembrie 1639, ce a avut loc la ora dupa-amiezei.
A observat el insusi prima parte a tranzitului, din satul sau Hoole, dar si-a intrerupt masuratorile pentru a-si indeplini obligatiile sale religioase. William Crabtree, un prieten al lui Horrocks, a asistat si el la acest eveniment, de la resedinta sa din Manchester, insa a fost atat de uluit de fenomen, incat nu a facut nicio masuratoare.
Trecerea planetei Venus prin fata Soarelui din 6 iunie 1761 a fost, in schimb, foarte asteptata de comunitatea stiintifica. Dar, pe langa dificultatea de a calatori in acea vreme, Razboiul de Sapte Ani a complicat si mai mult organizarea de expeditii stiintifice de Franta si Anglia, cele doua mari superputeri mondiale rivale, care se intreceau pe atunci in cursa pentru masurarea in premiera a distantei dintre Terra si Soare.
In ciuda ostilitatilor, Academia regala de stiinte din Franta l-a trimis pe Guillaume Le Gentil la Pondichery in India, dar, atunci cand nava franceza a ajuns la destinatie, orasul a cazut in mainile englezilor.
Guillaume Le Gentil a facut cale intoarsa si a incercat sa isi faca masuratorile de pe mare, dar miscarile vaporului l-au impiedicat sa obtina rezultate concludente. A decis in cele din urma sa debarce pe Insula Mauritius si sa astepte acolo urmatorul tranzit, ce avea sa aiba loc peste opt ani.
Din pacate, desi cerul era senin in zilele care au precedat fenomenul, savantul francez nu a putut sa vada absolut nimic din cauza norilor, in ziua in care a avut loc evenimentul, pe 3 iunie 1769. Nefericitul astronom a revenit in Franta in 1771, la peste 11 ani de la plecarea sa.
A descoperit ca a fost declarat decedat din punct de vedere legal, ca niciuna dintre scrisorile sale nu a ajuns la destinatie, ca sotia lui s-a recasatorit si ca locul sau din Academia franceza a fost acordat unui alt savant.
La randul lor, savantii britanici Charles Mason si Jeremiah Dixon au fost atacati de nave franceze la scurt timp dupa ce ambarcatiunea lor a parasit portul din Plymouth. Din cauza celor 11 morti si 37 de raniti din echipajul lor, cei doi savanti au vrut sa renunte la misiune, dar si-au schimbat repede parerea, dupa ce au primit o scrisoare din partea Academiei Regale de Stiinte din Marea Britanie. "Un abandon ar provoca un scandal de neuitat in care vor aparea numele voastre si care va aduce probabil ruinarea voastra definitiva", se afirma in acea scrisoare.
In 1874, sansa i-a suras in sfarsit amiralului Ernest Mouchez, care a infruntat o vreme execrabila pe insula Saint-Paul, dar in ziua cea mare, pe 9 decembrie, cerul s-a degajat aproape miraculos, iar Venus a binevoit sa se lase fotografiata in timpul tranzitului ei prin fata Soarelui.
Norii au reaparut cateva minute dupa departarea lui Venus de discul solar. Apropiata trecere a planetei Venus prin fata Soarelui reprezinta o ocazie rara de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor indepartate care tranziteaza prin fata stelelor lor, afirma astronomii din zilele noastre, care considera ca aceasta aliniere este un eveniment stiintific major.
