Cum se formează fulgii de zăpadă. Există 35 de tipuri diferite
O combinație de umiditate, temperatură și comportamentul moleculelor de apă creează fulgi de zăpadă unici.
Deoarece fiecare fulg de zăpadă urmează un traseu diferit până la sol, fiind expus la nenumărate variații de temperatură și umiditate, fiecare fulg de zăpadă este unic.
Cum se formează fulgii de zăpadă
Un fulg de zăpadă începe să se formeze atunci când o particulă minusculă de praf sau de polen intră în contact cu vaporii de apă aflați la mare înălțime în atmosfera Pământului. Vaporii de apă acoperă această particulă mică și îngheață, formând un cristal minuscul de gheață. Acest mic cristal va fi "sămânța" din care va crește un fulg de zăpadă.
Indiferent de designul lor, toți fulgii de zăpadă au șase brațe sau laturi. Conform foxweather, acest tipar uniform își are rădăcinile în forma de bază a cristalelor de gheață la nivel molecular.
Gheața este formată din molecule de apă, care sunt compuse din doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen, sau H2O. Când apa îngheață pe particula de polen sau praf pentru a forma cristalul primar, moleculele sale de H2O se leagă între ele și formează o structură hexagonală.
Această structură hexagonală formează nucleul cristalului primar. De fapt, aceste șase puncte pun bazele celor șase laturi ale unui fulg de zăpadă.
Pe măsură ce cele șase puncte se alungesc, ele formează în cele din urmă cele șase laturi ale fulgului de zăpadă.
De ce sunt fulgii de zăpadă unici
Deși toți fulgii de zăpadă au șase puncte și șase laturi, niciunul nu arată exact la fel. Motivul pentru acest lucru implică rolul temperaturilor în timpul formării unui fulg de zăpadă.
Cristalele de gheață care formează un fulg de zăpadă sunt în mare parte modelate de temperatura din jurul fulgului în formare. La -5 grade, cristalele iau o formă lungă, asemănătoare unui ac. La -15 grade, cristalele iau o formă plată, asemănătoare unei plăci.
Temperatura, împreună cu umiditatea, influențează, de asemenea, forma brațelor unui fulg de zăpadă.
Pe măsură ce cristalul de gheață primar cade, acesta trece prin diferite condiții cu temperaturi și umiditate variabile. Condițiile atmosferice în schimbare determină variații în modelele de creștere ale brațelor unui fulg de zăpadă pe măsură ce acesta cade, așa că fiecare fulg este diferit.
Formele diferite au un număr nelimitat de variații, fiecare reprezentând condițiile de temperatură, umiditate și vapori de apă întâlnite de fulg în timpul căderii sale.
Formarea fulgilor de zăpadă la mare înălțime în atmosferă nu garantează că vor ajunge la sol sub formă de zăpadă. Acest lucru se va întâmpla doar dacă temperaturile aerului sunt sub zero pe tot parcursul căderii.
Dacă fulgii de zăpadă trec printr-un strat subțire de aer cald, aceștia ar putea suferi o topire parțială. Când părăsesc aerul cald, vor reîngheța pe drumul către sol sub forma unor mici granule de gheață. Astfel se formează lapovița.
Dacă fulgii de zăpadă trec printr-un strat de aer cald suficient de gros pentru a se topi complet, iar apoi ajung pe o suprafață rece, rezultatul ar putea fi ploaie cu gheață.
Lucruri pe care nu le știai despre zăpadă
Zăpada nu este albă
Zăpada „albă” nu este de fapt albă, ci translucidă. Lumina care se reflectă pe suprafața ei o face să pară albă, deoarece numeroasele fețe ale fulgilor de zăpadă difuzează lumina în multe direcții, dispersând întregul spectru de culori. Zăpada poate apărea și în diverse nuanțe spectaculoase. Praful, poluarea sau algele de apă dulce care iubesc frigul (criophile) o pot colora în negru, portocaliu sau albastru.
Fulgii de zăpadă au diferite forme și fiecare este unic
Unul dintre factorii determinanți ai formei fulgilor de zăpadă este temperatura aerului din jurul lor. Studiul fulgilor a arătat că cristalele lungi și subțiri, asemănătoare acelor, se formează la aproximativ -2 °C, în timp ce o temperatură mai scăzută de -5 °C duce la cristale foarte plate, asemănătoare unor plăci. Schimbările ulterioare de temperatură pe măsură ce fulgul de zăpadă cade determină formele diferite ale celor șase brațe sau ale structurii dendritice a cristalului, scrie bbcearth.
Catalog al fulgilor de zăpadă
Andy Brunning, creatorul blogului științific Compound Interest, a catalogat meticulos 35 de tipuri diferite de fulgi de zăpadă (plus câteva alte tipuri de precipitații înghețate).
Cresc dintr-un nucleu
Fulgii de zăpadă sau cristalele de zăpadă nu au un nucleu în sensul tradițional, biologic (care conține informații genetice), dar toți se formează în jurul unei singure particule, fie că este un firicel de praf sau o particulă de polen. Acest lucru îi face complet diferiți de lapoviță (care constă din picături de ploaie înghețate) sau grindină (care sunt picături de lapoviță care colectează apă pe măsură ce cad). Această bucată originală de material care a format fulgul poate fi detectată folosind un microscop puternic.
Fulgii de zăpadă pot fi mari
De zeci de ani au existat povești despre fulgi de zăpadă uriași care cad în diverse colțuri ale lumii, cu dimensiuni între 5 și 35 de cm. Oamenii de știință susțin că nimic nu împiedică fulgii să crească atât de mari. Acești fulgi masivi ar putea exista, dar ar putea să fie neobservați sau distruși de curenții de vânt în timpul căderii.
Zăpada afectează sunetul
Zăpada proaspăt căzută absoarbe undele sonore, oferind totului un aer de liniște după o ninsoare. Însă, dacă zăpada se topește și îngheață din nou, gheața poate reflecta undele sonore, făcând ca sunetul să călătorească mai departe și să fie mai clar.
Există sute de cuvinte pentru zăpadă
Se spune adesea că inuiții au 50 de cuvinte pentru zăpadă, un fapt care a fost inițial considerat speculație pură, dar apoi confirmat ca fiind aproximativ corect.
Cercetătorii de la Universitatea din Glasgow susțin că limba scoțiană are 421 de termeni legați de zăpadă, inclusiv „skelf” (un fulg de zăpadă mare), „spitters” (picături mici de zăpadă) și „unbrak” (începutul unui dezgheț).
Vorbind despre limbaj, trebuie să fii atent dacă vrei să te referi la o furtună de zăpadă ca fiind un „viscol”. Ninsorile trebuie să îndeplinească un set strict de condiții pentru a fi considerate viscol. Vizibilitatea trebuie să fie sub 200 m, iar vântul trebuie să atingă viteze de aproximativ 48 km/h.
Zăpada pe Marte
Conform simulărilor științifice ale NASA (coroborate de roboții de la suprafața planetei), în timpul verii din nordul planetei Marte, ar putea exista furtuni de zăpadă violente și bruște. Știm că pe Marte există nori și gheață subterană, așa că zăpada este plauzibilă. Oamenii de știință au detectat, de asemenea, un nor de fulgi de zăpadă din dioxid de carbon deasupra polului sudic al planetei.
Maimuțele adoră zăpada
Nu suntem singurele mamifere care se bucură de o bătaie cu bulgări de zăpadă. Macacii japonezi, cunoscuți și ca „maimuțele de zăpadă”, au fost observați jucându-se cu bulgări de zăpadă. Tinerii macaci se bucură să fure bulgării de zăpadă ai altora și apoi să lupte pentru a-i recupera.
Prea multă zăpadă nu este bună pentru sănătate
Statul îndelungat pe pârtie poate duce la piblokto sau „isteria arctică”, o tulburare care afectează oamenii inuiți care trăiesc în Cercul Arctic.
Simptomele includ repetarea verbală fără sens sau realizarea unor acte iraționale sau periculoase, urmate de amnezia evenimentului. Se crede că toxicitatea vitaminei A este una dintre cauzele tulburării, deși în ultimii ani cercetătorii au pus la îndoială existența reală a acestei afecțiuni, bazată pe doar opt cazuri raportate.
Fulgii de zăpadă conțin o mulțime de molecule de apă
Un alt fapt interesant despre fulgii de zăpadă este că aceste mici cristale sunt formate dintr-o mulțime de molecule de apă. Oamenii de știință afirmă că există între un miliard și un cvadrilion de molecule de apă într-un singur fulg de zăpadă!
Zăpada și fulgii de zăpadă ocupă cea mai mare parte a apei dulci de pe Pământ
Oamenii de știință au descoperit că o mare parte din apa dulce din lume este sub formă de zăpadă.
De fapt, Antarctica deține aproximativ 80% din apa dulce a lumii sub formă de gheață și zăpadă, conform Climate Generation.
Unii oameni nu au văzut niciodată un fulg de zăpadă adevărat
Poți crede că există oameni care nu au văzut niciodată un fulg de zăpadă adevărat? Ei bine, există. Poți găsi mai multe locuri în lume unde nu ninge niciodată.
Prin urmare, o mare parte din populația lumii nu a văzut niciodată un fulg de zăpadă în viața reală. Și nu doar în locuri îndepărtate de pe glob. Poți găsi aceste locuri și în SUA. De exemplu, în anumite locuri din Florida nu a nins niciodată.
Unii oameni se tem de fulgii de zăpadă
Unii oameni se tem de păianjeni și șerpi, în timp ce alții se tem de zăpadă. Teama de zăpadă se numește chionofobie. Este o frică extremă de zăpadă sau vreme cu zăpadă.
La fel ca arahnofobia, chionofobia provoacă teamă extremă și anxietate atunci când acea persoană vede un fulg de zăpadă căzând.
Această fobie este, totuși, destul de rară. Zăpada este una dintre cele mai mari bucurii ale iernii pentru toată lumea, cu excepția șoferilor.
