Studiu IRES. Românii au multă încredere în UE şi în primar, dar deloc în partide
IRES a publicat vineri un studiu dedicat bilanţului anului politic 2017.
Studiul realizat de IRES arată că trei sferturi dintre repondenţi cred că ţara merge într-o direcţie greşită. Procentul ajunge la peste 81% în cazul celor între 36 şi 50 de ani, dar este mai mic în cazul categorie de vârstă peste 65 de ani. De asemenea, mai bine de jumătate nu sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc şi 45% spun că 2017 a fost un an mai prost decât 2016.
În privinţa motivelor de îngrijorare, criza politică şi creşterea preţurilor sunt cele mai mari temeri, depăşind clar frica de boli sau de şomaj.
Întrebaţi care a fost cel mai important eveniment al anului, cei chestionaţi au indicat moartea Regelui Mihai şi protestele împotriva OUG 13. În privinţa evenimentelor politice, schimbarea legilor justiţiei e considerată cea mai semnificiativă.
Mai puţin de 10% se declară mulţumiţi de politica românească. În privinţa încrederii în instituţii, pe primul loc se află Uniunea Europeană cu 51%. UE este urmată de primar - 49%, mass media - 43%, preşedinte - 39%, Banca Naţională - 30%, ONG-urie - 26%, FMI - 21%, prim-ministru - 20%, Parlament - 15%, şi, pe ultimul loc partidele politice - 10%.
47% dintre repondenţi consideră Guvernul responsabil de evenimentele din 2017, în timp ce 23% consideră că răspunderea e a Parlamentului, iar 22% - a preşedintelui.
În ceea ce priveşte ţările cu care românii consideră că trebuie să avem o relaţie mai bună, ordinea este Germania (64%), SUA (57%), Franţa (45%), Marea Britanie (38%), Italia (34%), Moldova (29%), Spania (29 %), Rusia (24%), Ungaria (22%), Ucraina (21 %).
Pentru 20% dintre cei chestionaţi, cea mai mare realizarea a ultimilor 100 de ani este ieşirea de sub comunism, urmată de Marea Unire - 15%, aderarea la UE - 8%, regimul comunist - 7%, alte opţiuni situându-se la 1%, în timp ce 32 % nu ştiu sau nu răspund.
Cel mai mare eşec al ultimilor 100 de ani este considerat de 10% Revoluţia din 1989, urmată de liderii de după 1990 - 8%, era comunistă - 7%, conducerea actuală - 5%, perioada post-comunistă, distrugerea industriei - 4%.
19% dintre cei chestionaţi consideră că prioritatea guvernanţilor în umrătorii 10 ani ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, 14% - creşterea nivelului de trai şi respectarea promisiunilor, dezvoltarea economică - 9%, creşterea veniturilor populaţiei - 5%, îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ - 4%, combaterea corupţiei - 4%, îmbunătăţirea stării sistemului snaitar şi dezvoltarea infrastructurii rutiere câte 3 %, legi coerente şi stabilitate politică câte 2%. Alte opţiuni au fiecare câte 1%.
Studiul a fost realizat în perioada 6 - 8 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist de 1627 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,5%.
Analiza care prefaţează studiul, realizată de Vasile Dâncu, arată că "anul care urmează alegerilor este, în cele mai multe situaţii, un an fără probleme sau crize majore. Este anul în care funcţionează aşa-numita lună de miere pentru cei care iau puterea. Cei care câştigă alegerile sunt împinşi de către consilieri şi strategi să îndeplinească promisiuni electorale importante, lucru care consolidează puterea, dar şi încrederea sau simpatia publică. Cei intraţi în opoziţie îşi revin cu greu după înfrângere, de regulă, suportă congrese sau schimbări de lider sau a echipei de conducere. Nu este cazul României, deşi 2017 avea toate şansele să devină un an liniştit. Coaliţia câştigătoare realizase un scor neaşteptat, iar pierzătorii aveau probleme de lider şi de coeziune internă.
Remember: PSD a câştigat alegerile în 2016 cu un scor apropiat de 50%, exclusiv pe baza unui program apreciat de toate categoriile de public, dar şi a unei lipse de alternativă din partea principalului competitor, PNL.
Strategia câştigătoare, folosită în campanie, a fost surprinzătoare pentru tot spectrul politic: o strategie pozitivă de propunere a unui program aplicat, îndrăzneţ, fără inhibiții, care creează insatisfacţie faţă de Guvernul Cioloş ca simbolizare a guvernelor de dreapta. Componenta negativă a fost indirectă, mascată, implicită. A avut un efect deosebit: s-a renunţat la cearta din studiouri, actorii evoluând singuri. Concentrarea prezentării proiectului aproape exclusiv pe liderul partidului a oferit o garanţie în plus şi credibilitate privind realizarea acestuia. Românii cred mai degrabă în asumarea de către lideri în locul unei responsabilităţi comune care devine difuză şi neasumabilă individual.
La finalul anului 2016, optimismul era prevalent, peste 40% dintre români credeau ca vor trăi mai bine şi doar 28% ca vor trăi mai prost. Criza politică, era doar pe locul 4 la fricile românilor din anul 2016, devansată de lipsa locurilor de muncă bine plătite, frica de boală, frica de război în zonă. Dar cel mai importantă stare era optimismul, 54% dintre români credeau că 2017 va fi un an mai bun decât 2016, doar 18% erau pesimişti. UE avea atunci o încredere cu 7% mai mică decât înregistrează la finele lui 2017, iar Preşedintele României cu peste 10% mai mică decât are în decembrie 2017. Populaţia avea trei obiective importante pe care le seta ca agendă a noului guvern: crearea de locuri de muncă, investiţii publice, creşterea salariilor pentru bugetari şi consolidarea justiţiei."
Etichete: incredere, institutii, IRES, sondaj, studiu,
