Lupta dintre dopul de plută și capacul cu filet. Care sunt diferențele între ele
Dop de plută sau capac cu filet? Întrebarea a apărut și în România după ce tot mai multe vinuri, mai ales din Emisfera Sudică, ajung și în magazinele noastre.
Majoritatea sunt astupate cu un capac din metal, iar consumatorii le asociază cu vinurile ieftine. Specialiștii spun însă că nu este vorba numai de preț, ci mai degrabă de soiul și de caracteristicile vinului.
În lumea vinurilor, lupta dintre dopul de plută şi capacul cu filet - aşa-numitul "screw cap" - a fost numită chiar "război" de unele publicaţii de specialitate.
În realitate, e vorba despre o evoluţie pentru anumite tipuri de vin, susţine sommelierul Sergiu Nedelea.
Sergiu Nedelea: "Rustica ulcică de pământ, care după cum vedeţi, avem un cocean aici. Sticlele vechi, undeva 1650-1700, unde apare dopul de plută, pentru că piaţa evoluează, au trebuit să găsească şi soluţii mai puţin sofisticate. O sticlă de vin care este îmbuteliată cu acest screw cap se bea cam la trei ore de la achitiația din magazin. Nimeni nu-şi cumpără un vin cu screw cap pentru a-l pune în colecţia personală sau să-l ofere cadou."
De unde vin capacele cu filet pe rafturile de la noi?
Victor Ciupercă, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Vinurilor: "Lumea nouă înseamnă cei din Emisfera Sudică, care au venit în ultimii 30 de ani cu vinuri pe piaţa mondială şi cu vinuri foarte bune: vorbim de Chile, Argentina, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă. În aceste ţări sticlele împachetate cu screw cap sunt foarte folosite. Avem de exemplu vinuri foarte bune, un Sauvignon Blanc care este celebru în lume, vine cu screw cap în mod tradiţional şi este un vin de peste 15 euro."
Dopul de plută este produs mai ales în Portugalia, dar şi în alte state din jurul Mediteranei. Coaja arţarului de plută este recoltata o dată la nouă ani, iar nişte maşinării speciale o prelucrează în piesele cilindrice care vor astupa apoi sticlele.
Ştefan Ionescu, producător de vin: "Practic, este o alegere a producătorului şi a cu ce doreşte el să fie asociat. Dacă vrea să fie asociat cu un vin de calitate, chit că poate ar fi mai bine să folosească dopurile screw caps, o să folosească dopurile de plută.”
Marco Feltrin, reprezentant cramă: "Noi am folosit dopurile de aluminiu pentru nişte clienţi în ţările străine unde consumatorul este obişnuit cu vinurile îmbuteliate şi dopurile cu filet. În România, nu folosim acest dop, pentru că consumatorul nu este încă obişnuit să bea vinul de calitate îmbuteliat şi dopuit cu filet."
S-au făcut chiar şi cercetări amănunţite în domeniu.
Sergiu Nedelea: "Un producător francez a îmbuteliat cu 10 ani în urmă același vin cu dopuri diferite, să vadă evoluţia vinului. A fost foarte interesant, la roşii vinurile acoperite cu screw cap păreau oarecum bizare, adică aveai impresia că este un corp uriaş, dar susţinut cumva de... se sprijinea pe ceva subţire. În momentul în care am degustat roșul cu dop de plută, era clar senzorial ce îmi aduceam eu aminte că trebuie să fie."
Asta pentru că nu este numai o problemă de gust, ci şi una de chimie, spun oenologii.
Arina Antoce, profesor de oenologie, USAMV Bucureşti: "Oxigenul poate să intre printr-un dop de plută, care favorizează anumite fenomene chimice şi acestea duc la o îmbunătăţire a aromei şi la atenuarea senzaţiei de astringență, care e dată de tanin. Capsula filetată se pretează mai degrabă pentru vinurile albe şi roze-uri, pentru că le menţine aroma intactă mai mult timp. Le fereşte de oxigen practic."
Cu dop sau astupate cu un capac, vinurile trebuie consumate întotdeauna cu moderaţie.
