Guardian, despre "românii invizibili". Ar putea fi următoarele victime ale populiştilor
În pragul alegerilor europarlamentare, lipsa de reprezentare a comunității rome este deosebit de alarmantă într-un moment în care forțele populiste desfășoară o campanie pentru a-i defăima.
Comunitatea de romi din Pata-Rât este situată la doar câțiva kilometri de Cluj-Napoca, un oraș înfloritor al României, însă pare desprinsă dintr-un alt peisaj care nu are nicio legătură cu străzile frumos amenajate și arhitectura barocă din centrul orașului plin de viață.
În Pata-Rât, romii trăiesc în mizerie, iar aerul este poluat din cauza deșeurilor putrezite aruncate la groapa de gunoi.
Aproximativ 1.800 de persoane consideră Pata-Rât “acasă”, aproape toți fiind de origine romă. Trăiesc în condiții deprimante într-o tabără improvizată lângă un depozit de deșeuri. Mulți au fost evacuați din locuințele din centrul orașului și au fost forțați să se mute în colibele aglomerate ale taberei, scrie The Guardian.
Linda Zsiga, o femeie romă care locuiește în comunitatea din Pata-Rât încă din 2010, a organizat o campanie pentru a închide tabăra și pentru a-i reloca pe romi înapoi în oraș. Până în prezent, demersul său nu s-a bucurat de succes, în ciuda promisiunilor guvernamentale și a presiunii exercitate de organismele europene.
"Nimeni nu merită să trăiască aici", a declarat ea. "Când am locuit aici, nu puteam să deschid ferestrele din cauza mirosului."
Linda Zsiga a vrut să candideze la alegerile europarlamentare în calitate de deputat în Parlamentul European, însă nu a reușit să strângă cele 200.000 de semnături necesare. La nivelul Uniunii Europene există doar un număr mic de candidați romi în sondaje, și chiar mai puțini sunt ajung să și fie aleși.
Pata-Rât este una dintre multele dovezi ale condițiilor precare în care trăiesc milioane de romi. În timp ce s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește accesul la educație și asistență medicală, în ultimul deceniu, în multe părți ale Europei, romii trăiesc în ghetouri și sunt discriminați pe scară largă.
Se crede că există până la 10 milioane de romi în Europa, o comunitate la fel de mulți ca populația unor țări din UE de dimensiuni medii, iar lipsa de reprezentare a comunității este deosebit de alarmantă într-un moment în care forțele populiste intensifică o campanie pentru a-i defăima.
În Franța, la începutul acestui an, grupuri de cetățeni au atacat romii din Paris, după ce știri false au susținut că răpesc copii. În Italia, unul dintre primele acte ale ministrului de interne de extremă dreaptă, Matteo Salvini, a fost acela de a solicita crearea unui registru pentru romi. În Ungaria, un nou partid de extremă dreapta i-a chemat pe cetățeni să lupte împotriva "crimelor țiganilor".
"Este dificil pentru politicieni să susțină isteria islamofobă de prea. Panica provocată de refugiați și migranți a scăzut și romii au devenit din nou țapul ispășitor ", a declarat Bernard Rorke, de la Centrul European pentru Drepturile Romilor.
În țările din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slovacia, Ungaria și România, mulți romi trăiesc în condiții asemănătoare ghetoului din Pata-Rât.
"Pentru a face schimbări este esențial să avem oameni care să se ia aceste decizii", a declarat Soraya Post, deputat în Parlamentul European din Inițiativa feministă a Suediei, care este de origine romă.
În România, unde trăiesc peste un milion de romi, nu există un partid popular de extremă dreaptă, însă ciclul de perpetuare a segregării și discriminării este încă prezent. Au existat numeroase proiecte de finanțare destinate romilor, dar fără consultări adecvate, ele nu reușesc adesea să aducă schimbări semnificative.
"Până acum au fost cheltuite sume mari de bani, dar cu un efect redus. Trebuie să ne bazăm pe consultările publice și să identificăm nevoile specifice, mai degrabă, decât să le găsim în imaginația politicienilor", a declarat oficialul român al UE, Ciprian Necula, care a organizat o dezbatere preelectorală cu candidați din șapte partide românești, axată exclusiv pe problemele romilor.
După aproape un deceniu, cele mai multe dintre casele improvizate din Pata-Rât au acum apă și electricitate, dar încă este greu de locuit aici, neexistând un sistem de transport public sau drumuri asfaltate.
Nu toți romii, însă, vor să plece. Unele familii din tabără supraviețuiesc din banii câștigați din sortarea gunoaielor și se tem că dacă s-ar muta, ar pierde chiar și această mică sursă de venit.
"Mulți cred că merită să fie săraci pentru că sunt romi; merită să trăiască pe groapa de gunoi", a mai declarat Linda Zsinga. “Dar dacă lăsăm romii să trăiască așa, ce șansă au copiii lor la o viață normală?"
"Consecințele secolelor de excluziune fac ca oamenii să se simtă că nu se pot opune mentalității societatea. Ei consideră că nu aparțin acestei societăți", a declarat și Soraya Post, deputat în Parlamentul European.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
AFP
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Guardian
Etichete: cluj, ue, romi, pata rat, alegeri europarlamentare,
Dată publicare:
23-05-2019 12:10
