Pare greu de crezut, dar, acum 100 de ani, în țara noastră se nășteau peste 600.000 de copii, iar anul trecut s-au născut doar 150.000, de 4 ori mai puțini.

Cauzele sunt multiple, de la un stil de viață modern al tinerilor, cu cariera și stabilitate financiară în primul plan, până la migrație. Cert este că tendința poate duce la probleme economice serioase.

Cu doar 145.669 de copii născuți în 2025 în România, am ajuns la cea mai mică natalitate din ultimul secol. Erau peste 600.000 de copii născuți anual în urmă cu un secol și, deși Institutul Național de Statistică nu are date disponibile pentru 1941-1945, pare că și în perioada apropiată războiului natalitatea era mai mare decât acum.

Datele arată o creștere bruscă în 1967 - când vedem primele efecte ale decretului care interzicea avorturile, dat de Nicolae Ceaușescu. Dar mai târziu, în special după 1990, numărul de copii născuți anual a scăzut constant. În special în ultimii ani.

Citește și
Mesajul Patriarhului Daniel în Pastorala de Sfintele Paști 2026: „Femeile mironosițe sunt icoana credinței și curajului”

În același timp, numărul celor care se sting din viață este mai mare decât al nou-născuților. Ceea ce înseamnă că se menține deja de câțiva ani un spor natural negativ. Cu alte cuvinte, suntem din ce în ce mai puțini, iar populația este tot mai îmbătrânită.

Migrația, costurile mari pentru creșterea unui copil, dar și un stil de viață modern, au dus la scăderea natalității.

„Suntem așa într-o lume complet nebună”

„Nu cred că mai există atâta maturitate cât exista înainte. Poate e și conceptul ăsta de siguranță economică”.

„S-a schimbat un pic mentalitatea. Tinerii din ziua de azi nu consideră că ar trebui să facă copii la 21 de ani cum am făcut noi, ei consideră că ar trebui să fie bine pregătiți, să un job, o stabilitate și abia apoi să facă copii”.

„Nu mai ține de tradiții, de rădăcini, de valori autentice, de bucuria vieții, și suntem așa într-o lume complet nebună”.

Această tendință pune însă o presiune uriașă pe sistemul de pensii. Acum, din banii cu care contribuie angajații lună de lună la Pilonul 1 se plătesc pensiilor vârstnicilor. În 4-5 ani va fi însă prima mare provocare pentru sistemul de stat, când se vor pensiona foarte mulți.

Dan Petre, sociolog: „Generația X, numită după infamul decret, ”generația decrețeilor”, 65-80, care e cea mai numeroasă. Și atunci un număr din ce în ce mai mic de angajați va trebui să susțină un număr din ce în ce mai mare de pensionari. Aceasta este o adevărată bombă cu ceas”.

Alte țări au început să ia măsuri de ani buni, pentru a încuraja natalitatea. Sunt sprijinite tot mai mult tinerele familii, iar exemple pozitive în acest sens sunt Franța ori țările nordice.