AFP: Sclipiri de speranta pentru romii din Romania chiar daca drumul este lung
Situatia romilor din Romania progreseaza, cu pasi mici, adeseori multumita proiectelor desfasurate de ONG-uri si o de elita roma care apare, relateaza AFP.
Romania, una dintre cele doua tari cele mai sarace ale Uniunii Europene, numara 620.000 de romi, potrivit recensamantului, si mai mult de doua milioane, potrivit ONG-urilor, unii fiind asimilati, altii temandu-se sa se declare de frica discriminarii.
"Aproape 500 de ani de sclavagie au avut o influenta enorma asupra egalitatii de sanse", romii fiind eliberati abia in 1856, a subliniat de mai multe ori Magda Matache, una dintre figurile acestei "elite" angajate.
Fosta directoare a Romani Criss, principala organizatie de aparare a drepturilor romilor, a obtinut o bursa de studii postdoctorale la universitatea americana Harvard.
"Nu te comporta ca un tigan" (termen peiorativ in romana), "daca nu esti cuminte, te dau la tigani", sunt inca expresii curente, se plange Alina serban, actrita roma care termina un master la Royal Academy of Dramatic Arts din Londra.
Insa semne de schimbare a mentalitatilor apar, afirma pentru AFP Mircea Toma, directorul ONG-ului Active Watch, citand un sondaj din 2011 in care 43 la suta dintre persoanele intervievate se declarau pregatite sa accepte un rom in familia lor fata de 23 la suta in 2002.
"Campaniile antidiscriminare, formarile de jurnalisti incep sa aduca roade", a spus el, fara sa nege ca mai ramane de parcus un drum lung.
In grade diferite, situatia romilor din mediul urban este diferita de cea a celor din mediului rural, romii suporta din greu biciul saraciei cu un nivel al somajului estimat la aproape 50 la suta.
O parte dintre ei, ca sute de mii de cetateni romani care nu sunt de etnie roma, emigreaza din ratiuni economice, mai ales spre Spania si Italia, Franta situandu-se cu mult in spatele acestor tari in preferintele lor.
Pentru a lupta impotriva cercului vicios al saraciei, educatia este o provocare-cheie.
Statul a rezervat o mie de locuri in universitati, demers laudat de catre ONG-uri.
Numarul copiilor romi inscrisi la scoala s-a dublat in perioada 1990-2008, mai ales datorita celor 852 de mediatori scolari romi.
Dar, intre lipsa banilor, calitatea slaba a unor scoli sau decalajul elevilor in raport cu colegii din familiile mai favorizate, abandonul ramane ridicat.
Multe ONG-uri au dezvoltat programe de gradinita sau after-school, cu succes.
Aceste initiative trebuiau sa "inspire politici publice integrate pentru educatie, locuinta, munca", pledeaza Lacramioara Tautu de la Romani Criss.
"Romania este o tara saraca, bugetul statului este limitat", aminteste Daniela Tarnovschi, coordonatoarea unei vaste anchete asupra integrarii romilor pentru Fundatia Soros.
"Politicienii nu sunt interesati sa investeasca pentru romi fiindca ei pot astfel sa-i manipuleze mai usor pe parcursul campaniilor electorale", a anuntat ea pentru AFP.
"Ar trebui un pact politic si programe conduse cu voluntarism pentru cel putin zece ani", apreciaza Mircea Toma, intr-o tara unde fondurile in sectoare precum sanatatea sufera deja de subfinantare.
Doi ministri francezi vin miercuri la Bucuresti pentru a trata problema "la sursa".
Daca presiunile asupra autoritatilor sunt utile, ONG-urile critica in schimb politica franceza de evacuare a taberelor si considera ca cei 300 de euro oferiti romilor repatriati "nu servesc la nimic, nu permit construirea unui proiect real, nici nu impiedica romii sa revina".
"Evacuarile in Franta intaresc stereotipurile asupra romilor in Romania", deplange Mircea Toma.
Spania apare ca un model multumita investitiilor masive facute pentru a integra mai bine romii spanioli si imigranti.
