Raed Arafat, la 7 ani de la incendiul din clubul Colectiv: "Dacă mă simţeam vinovat, plecam"

62153067
StirilePROTV

La șapte ani de la targedia de la Colectiv, șeful DSU Raed Arafat a afirmat că intervenția din seara de 30 octombrie 2015 a fost una „corectă”, cu respectarea legii din acel moment.  

Întrebat dacă se simte vinovat pentru tragedia de la Colectiv care a avut loc în urmă cu șapte ani, Raed Arafat a spus: „Dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam”.

Criticii mei să vină să îmi spună ce nu a funcţionat la Colectiv. Eu nu  am nicio teamă să zic părerea mea şi părerea mea am auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu, nu controlori de corpuri de control care au venit şi şi-au făcut treaba, care erau jurişti habarnişti despre sistemul de urgenţă. Şi aici mă refer când au venit atunci de la corpul de control al premierului şi au scris că intervenţia a fost sub medie. Am avut o discuţie cu cele trei doamne, domnişoare, care au făcut controlul, explicaţi-mi ce însemană sub medie şi cu cine ne-aţi comparat. Când spui că o intervenţie a fost sub medie, înseamnă că ai comparat-o cu o intervenţie care a fost peste medie sau cu o intervenţie care e medie. Dacă există o intervenţie care reprezintă media, însemană că au fost mai multe intervenţii şi avem un mod de calcul, ce înseamnă media. Şi cel care stabileşte că o intervenţie este sub medie, trebuie să înţeleagă mecanismele de intervenţie. Noi am avut o discuţie, era un coleg cu mine şi era atunci ministru de Interne domnul Tobă, care nu i-a convenit raportul Corpului de Control al premierului pentru că l-a văzut ca un raport care nu era corect faţă de noi şi care venea cu foarte multe chestii care erau lipsite de orice adevăr”, a declarat Raed Arafat la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.

Şeful DSU a subliniat că resuscitarea pe caldarân a fost făcută corect, deşi impactul emoţional a fost mare.

„Să luăm exemple, cu intervenţia sub medie, când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul a fost nu că noi am evaluat. Atunci întrebarea mea a fost, care e domeniul vostru de expertiză, ce pregătire aveţi. Nu, noi suntem juriste, suntem experte în control. Nu ai cum să fii experte în control la toate. Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu, juristă dintr-un birou, şi să vii cu părerea că intervenţia este sub medie. După care ne-au introdus în raport că noi am resuscitat într-un mod inadecvat sau impropriu, pacienţii pe caldarâm. Da, dar după noi, după două săptămâni, după ce a fost Bataclan, în Franţa, unde resuscitau francezii victimele? Victimele nu se resuscitează la distanţă, decât dacă este un pericol imediat, să pleci, ca să nu pui viaţa salvatorului în pericol. În momentul în care victima e în stop cardiac, resuscitarea se începe imediat, pe un plan dur. Planul dur poate să fie caldarâmul. Nu poţi să îi duci, unde să îi duc, la hotel? Unde să îi duc? Acolo se începe cu resuscitarea. Imaginile sunt dure, îmi pare rău, aţi văzut şi în Coreea de Sud acum, au avut ce au avut, unde resuscitau bolnavii? Nu numai populaţia, dar şi pompierii, pe şosea, acolo unde i-au găsit. Deci să vii tu, de la o structură de control, habarnist în domeniu şi să emiţi păreri, este un lucru extrem de grav”, a subliniat Arafat.

Citește și
Primul ghid de sprijin pentru doliu din spitalele din România, deja aplicat în patru unități sanitare
Primul ghid de sprijin pentru doliu din spitalele din România, deja aplicat în patru unități sanitare

Raed Arafat a adăugat că raportul Corpului de Control al premierului a primit un contraraport.

„A primit un contraraport din partea noastră, cu un număr dublu de pagini care a explicat fiecare chestie de ce s-a făcut. Recunoaştem că putea să fie mai bine, dacă aveam dispeceratele integrate, am rezolvat-o după”, a spus Arafat.

Întrebat ce s-a schimbat de atunci, Arafat a explicat că acum există un dispecerat comun.

„Multe, s-a schimbat dispecerizarea, acum este una comună, deci Ambulanţa cu Pompierii, cu toată lumea sunt în acelaşi loc, la Cotroceni e un dispecerat care e făcut de Primăria Bucureşti şi unde funcţionează. Noi înainte nu reuşeam să îi aducem la un loc, pentru că unii refuzau să vină la un loc. După Colectiv, am tecut o listă de acţiuni pe care le-a aprobat Guvernul şi care deja în mare parte au fost realizate. O să venim la un moment dat cu o analiză pe ce s-a realizat. Şi ca proceduri s-au modificat unele lucruri, dar altele s-au dovedit că au fost foarte ok. Am învăţat cum să lucrăm cu internaţionalul. Au ieşit câteva personaje de la câteva ONG-uri şi cu anumite televiziuni să ne atace că nu am dus bolnavii direct în străinătate. Să îmi explice cineva cum poţi, într-o ţară, să iei bolnavii direct, adică să ai 150 şi cevade arşi, să îi pui în avion şi să dai telefoane, Franţa, vin la voi, Germania, vin la voi. Noi după discuţii şi găsirea unor locuri în ţări cum e Belgia, Olanda, care ne-au oferit, au trebuit să vină oameni de la ei să vadă bolnavii, să îi aleagă”, a menţionat şeful DSU.

„Avem tot ce ne trebuie”

Întrebat de ce ministrul sănătăţii de la acea vreme, Nicolae Bănicioiua spus că avem tot ce ne trebuie, Arafat nu a dorit să comenteze, dar a explicat că el nu a oprit transferurile pacienţilor în străinătate, aşa cum se vehicula.

„Eu nu vorbesc în numele nimănui, depinde cum intrepretezi, trebuie discutat ce a vrut să spună cu acest lucru. Niciodată, eu, cel puţin, pot să vă spun, şi am auzit comentarii că noi am spus la medici să nu transfere, nu. După ce s-a terminat intervenţia la faţa locului, când s-au scos ultimii, din păcate decedaţi, din interior, înainte să plec, am avut o declaraţie de presă. Am zis aşa: avem două avioane de la Ministerul Apărării, două avioane de la SMURD, puse la dispoziţie să transferăm, dacă cer medicii acest lucru. După care discuţia a fost cu medicii din diferite spitale, pentru cine să ceară transferul. Asta era în mâna lor. Nici nu am stat de vorbă, să mă duc la medic să îi spun daţi-ne bolnavii sau nu ne daţi bolnavii. Am auzit acuzaţii că Arafat le-a zis la medici să nu transfere. Să aducă medicul cu care eu am vorbit cu el şi am zis să nu transfere bolnavul (...). Sunt subiecte cu emoţii care sunt exploatate cel mai mult şi care au pe seama lor cele mai multe fane news-uri, poveşti şi folclor, Dacă le iei şi le analizezi la rece, e posibil să vezi altceva”, a precizat Arafat.

Întrebat dacă îşi reproşează ceva, dacă se simte vinovat de ceva, în cazul Colectiv, Arafat a spus că dacă se simţea vinovat, pleca.

„Eu dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun, că am pus tot posibilul să lucrez, să fac toată treaba să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu nu am de ce să mă simt vinovat pentru că câteva personaje au îndreptat toate atacurile pe întreg sistemul de urgenţă. Da, au fost probleme pe partea de prevenire, dar şi aici vreau să spun, legislaţia am început să o modificăm înaintea Colectivului. Să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului”, a mai adăugat Arafat.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină
GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină
Citește și...
Primul ghid de sprijin pentru doliu din spitalele din România, deja aplicat în patru unități sanitare
Primul ghid de sprijin pentru doliu din spitalele din România, deja aplicat în patru unități sanitare

În cazul pierderii unei persoane dragi, este important să primim ajutor pentru ca suferința să nu se transforme în boală. De aceea, a fost creat primul ghid de organizare a serviciilor de sprijin pentru doliu în spitalele din România.

Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții
Acces gratuit la muzeu, teatru și operă, cu „trimitere culturală” de la medic. Explicația pentru aceste prescripții

Spitalul de Boli Infecțioase Cluj testează în premieră națională un proiect prin intermediul căruia pacienții vor primi de la medic o trimitere culturală, pe lângă tratament.

Cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, în România. CNAS trage un semnal de alarmă
Cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, în România. CNAS trage un semnal de alarmă

Cancerele de prostată și de vezică urinară sunt printre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați în România.

Recomandări
Trump anunță o înțelegere cu NATO pentru Groenlanda și renunță la tarifele vamale pentru Europa
Trump anunță o înțelegere cu NATO pentru Groenlanda și renunță la tarifele vamale pentru Europa

Donald Trump a declarat miercuri că el și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au „stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda” la câteva ore de la discursul de la Davos.

Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele
Mesajul lui Ilie Bolojan după ce s-a întâlnit cu Mugur Isărescu și primarii. Premierul promite că nu vor mai crește taxele

Premierul Ilie Bolojan afirmă că, în această perioadă, reprezentanţii Guvernului lucrează la construcţia bugetului de stat pe anul 2026, pe „baze realiste”, subliniind că obiectivul este „un buget al relansării şi al investiţiilor”.

Cum explică George Simion tortul cu forma Groenlandei şi steagul SUA, tăiat în timpul vizitei în America
Cum explică George Simion tortul cu forma Groenlandei şi steagul SUA, tăiat în timpul vizitei în America

George Simion, aflat într-o vizită în SUA, a tăiat un tort în forma Groenlandei, cu steagul american, la un eveniment al unor congresmani republicani care au au sărbătorit primul an din cel de al doilea mandat al lui Donald Trump.