OMS a adoptat un tratat pentru viitoarele pandemii. Acces echitabil la vaccinuri, medicamente şi alte resurse
Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au adoptat marţi un acord cu privire la modul de pregătire pentru viitoarele pandemii după cea de COVID-19 produsă între anii 2020 şi 2022, transmit agenţiile internaţionale de presă.
După trei ani de negocieri, acest tratat obligatoriu din punct de vedere juridic a fost adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii la Geneva în aplauzele reprezentanţilor ţărilor membre OMS.
Adunarea Mondială a Sănătăţii este organismul decizional suprem al OMS.
"Acordul este o victorie pentru sănătatea publică, ştiinţă şi acţiune multilaterală. Va asigura că noi, în mod colectiv, putem proteja mai bine lumea de viitoarele ameninţări pandemice", a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.
"Astăzi este o zi mare (...) este o zi istorică", a mai declarat el pentru AFP.
Acest tratat a fost adoptat în prealabil, luni, în comisie de către Adunarea Mondială a Sănătăţii, printr-un vot desfăşurat prin ridicarea mâinii la solicitarea Slovaciei, cu 124 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 11 abţineri. Printre ţările care s-au abţinut luni se numără Iran. Israel, Rusia, Italia, Slovacia şi Polonia.
Textul, adoptat la reuniunea anuală a ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, stabileşte o coordonare globală mai timpurie şi mai eficientă pentru a preveni, detecta şi răspunde mai rapid riscului unei pandemii, după eşecul colectiv în faţa Covid-19, care a provocat milioane de decese şi a devastat economia globală.
Pentru OMS, tratatul reprezintă un succes după negocieri adesea dificile, într-un context de reduceri drastice ale bugetului organizaţiei, în ciuda faptului că aceasta se confruntă cu crize din ce în ce mai mari.
Franța: Pandemia de Covid-19 a fost un electroşoc
Deşi retragerea SUA din OMS, decisă de Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă, nu este aşteptată să intre în vigoare decât în ianuarie anul viitor, reprezentanţii americani nu au mai participat la negocieri în ultimele luni. De altfel, SUA nu au trimis niciun delegat la adunarea OMS de marţi.
"Pandemia de Covid-19 a fost un electroşoc. Ne-a reamintit brutal că virusurile nu cunosc graniţe, că nicio ţară, oricât de puternică ar fi, nu poate face faţă singură unei crize sanitare globale", a remarcat Anne-Claire Amprou, ambasadoarea Franţei pentru sănătate globală, care a coprezidat negocierile.
Acordul îşi propune să asigure accesul echitabil la vaccinuri, medicamente şi alte resurse medicale în caz de pandemie.
Negocierile s-au blocat de mult timp în privinţa unor aspecte cheie, cum ar fi supravegherea pandemiei şi schimbul de date privind agenţii patogeni emergenţi şi beneficiile care vin odată cu aceştia, şi anume vaccinurile, testele şi tratamentele.
În centrul acordului, un nou mecanism de "acces la agenţi patogeni şi partajare a beneficiilor" (PABS) ar trebui să permită "un schimb foarte rapid şi sistematic de informaţii privind apariţia agenţilor patogeni cu potenţial pandemic", susţine Anne-Claire Amprou.
Acces echitabil la vaccinuri și date, „bijuteria” tratatului OMS
Astfel, fiecare companie farmaceutică care acceptă să participe la mecanism va trebui, în caz de pandemie, să pună la dispoziţia OMS "acces rapid la un procent ţintă de 20% din producţia sa în timp real de vaccinuri, tratamente şi diagnostice sigure", din care "minim 10%" va fi donat, iar procentul rămas comercializat "la un preţ accesibil".
Detaliile practice ale mecanismului - considerat bijuteria acordului - trebuie încă negociate în următorii unu sau doi ani, înainte ca acordul să poată fi ratificat. Şaizeci de ratificări vor fi necesare pentru ca tratatul să intre în vigoare.
Acordul consolidează, de asemenea, supravegherea multisectorială şi abordarea "o singură sănătate" (umană, animală şi de mediu).
"Având în vedere că 60% din bolile emergente sunt cauzate de zoonoze, adică agenţi patogeni care se transmit de la animale la oameni, acest lucru este evident important", a subliniat reprezentanta Franţei.
De asemenea, tratatul pandemic încurajează investiţiile în sistemele de sănătate, astfel încât ţările să dispună de suficiente resurse umane şi de autorităţi naţionale de reglementare puternice.
În aceşti trei ani de negocieri, acordul a fost puternic contestat de cei care avertizează că acesta va limita suveranitatea statelor. În 2023, miliardarul Elon Musk, unul dintre apropiaţii lui Donald Trump, a cerut ţărilor "să nu-şi cedeze autoritatea" în faţa tratatului internaţional propus pentru combaterea pandemiilor.
OMS l-a acuzat apoi că a răspândit "ştiri false".
Acordul "ne va ajuta să protejăm mai bine oamenii, indiferent dacă trăiesc în ţări bogate sau sărace", a răspuns directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus
