Drama prin care trece o pacientă cu fibroză chistică: "A devenit și mai rău"
Oamenii de știință caută noi modalități de tratare a infecțiilor, acolo unde antibioticele tradiționale nu mai dau rezultate.
În toată lumea crește numărul pacienților care mor din cauza unor infecții - altădată ușor de vindecat. Iar asta se întâmplă pentru că bacteriile evoluează și învață să reziste la antibiotice.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Abordările pentru căutarea unor tratamente alternative sunt neobișnuite și spectaculoase. De exemplu, "asmuțirea" unor germeni "buni" împotriva celor "răi".
Ella are 26 de ani și, pentru ea, fiecare respirație este o luptă. Plămânii sunt grav afectați din cauza unei boli genetice demumită fibroză chistică. Și a contractat o infecție cu o super-bacterie, rezistentă la antibiotice.
Ella Bălaşa, pacientă cu fibroză chistică: A devenit și mai rău, la acest stadiu al bolii ai permanent nevoie de oxigen. De mai multe săptămâni mi s-au administrat antibiotice intravenoase. Dar mă simt la fel de rău ca la începutul tratamentului.
Ella a aflat că alţi pacienţi cu aceeași boală au fost ajutaţi de tratamentele experimentale cu virusuri bacteriofage, dezvoltate de cercetătorii de la Universitatea Yale. Și s-a oferit voluntar, sperând că măcar va amâna ultima opțiune rămasă, transplantul de plămâni.
Ca în zicala "cui pe cui se scoate", pacientul inhalează, mai multe zile la rând, virusuri de un anume tip. Care primesc "misiunea" de a "vindeca" infecția de la plămâni.
Virusurile bacteriofage au fost descoperite la începutul secolului trecut, iar tramentul cu acestea a fost dezvoltat, iniţial, împotriva dizenteriei.
Fiecare virus "sanitar" ţinteşte o anume bacterie.
La fel ca un parazit, virusul se infiltrează în celulele infectate de bacterie şi le "copiază". Apoi, pe măsură ce apar aceste "celule duplicat", bacteria "rea" este ucisă.
Odată ce infecţia dispare, virusul şi-a făcut datoria şi moare... Pentru că recunoaşte doar un anumit tip de bacterie, nu va distruge aşa-numitele bacterii "bune", de exemplu cele din tractul digestiv.
Benjamin Chan, Universitatea Yale: Testele privind sensibilitatea virusurilor bacteriofage se fac în paralele cu testele privind răspunsul la anumite antibiotice. Am ajuns în stadiul în care putem face aceste teste simultan, și asta doar pentru că am considerat virusul bacteriofag drept un medicament separat.
Alte experimente inovatoare urmăresc "înfometarea" bacteriei care provoacă infecţia. Aceasta este "păcălită" să consume un substitut pentru fierul de care are nevoie ca să se dezvolte.
În paralel, alte cercetări caută căi de întărire a sistemului imunitar, pentru a ajuta organismul să lupte mai bine împotriva infecţiilor.
