Medicul specialist ORL Ioan Bulescu a explicat, la „Vorbește lumea”, de ce apare sforăitul, ce factori îl pot accentua, când poate indica o problemă de sănătate și ce soluții există pentru a-l reduce sau elimina.
De ce sforăim, de fapt, în timpul somnului
Sforăitul apare atunci când anumite structuri din partea superioară a căilor respiratorii vibrează în timpul respirației. Cu alte cuvinte, zgomotul produs noaptea apare atunci când aerul nu mai circulă în condiții optime prin această zonă.
„Explicația medicală este ceva mai complexă, dar, în principiu, sforăitul este un zgomot care arată că undeva în calea respiratorie, în partea superioară a ei, ceva nu este la locul lui. Adică ceva este instabil, nu stă în poziția în care trebuie și nu are rigiditatea care trebuie. Lucrul acesta face ca, în timpul inspirului și expirului, acele structuri să înceapă să vibreze, ceea ce se traduce prin acest zgomot”, a explicat medicul ORL Ioan Bulescu.
Sforăitul poate apărea din mai multe motive. Uneori este temporar și apare în timpul unei răceli, atunci când nasul este înfundat. Și alergiile îl pot favoriza, deoarece inflamația și umflarea țesuturilor îngustează spațiul prin care circulă aerul.
Poziția de somn care ne face să sforăim mai tare
Poziția în care dormim are, de asemenea, un rol important. Sforăitul poate fi mai puternic atunci când dormim pe spate, deoarece gravitația favorizează relaxarea structurilor aflate în partea din spate a gâtului și poate accentua vibrațiile.
„De principiu, putem să sforăim mai mult și mai tare dacă dormim pe spate, adică întinși cu fața în sus. Atunci avem cele mai mari șanse să sforăim, pentru că ne «ajută» și gravitația. Structurile care au tendința să vibreze, mă refer aici la partea din spatele gâtului și la vălul palatin, se relaxează în mod natural”, a precizat specialistul.
De aceea, pentru unele persoane, schimbarea poziției de somn poate reduce sforăitul. Nu există însă o poziție universal valabilă, iar dacă o persoană sforăie doar într-o anumită poziție, aceasta poate fi evitată.
De ce bărbații sforăie mai des
Sforăitul se poate intensifica și odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele care sforăie încă din tinerețe pot ajunge să aibă un sforăit mai puternic în timp, inclusiv din cauza vibrațiilor repetate ale țesuturilor.
„Dacă sforăim din tinerețe, avem șanse mari să sforăim mai mult și mai tare în timp. Acest sforăit determină, de fapt, și un mic traumatism al țesuturilor în fiecare noapte. Acele vibrații fac ca țesuturile să se lovească unele de celelalte, iar atunci ele devin mai laxe, mai moi, se contractă mai greu”, a explicat Ioan Bulescu.
Și greutatea corporală poate influența apariția sau agravarea sforăitului. Țesutul adipos acumulat în zona gâtului și a faringelui poate îngusta suplimentar căile respiratorii, ceea ce favorizează vibrațiile și îngreunează circulația aerului.
„Pe măsură ce luăm în greutate, calea respiratorie se îngustează din exterior și avem tendința să sforăim mai mult și mai tare. Kilogramele în plus reprezintă un factor de risc pentru sforăit și pentru fratele mai mare și mai urât, care este apneea în somn”, a spus medicul.
Potrivit specialistului, bărbații sforăie mai frecvent decât femeile, raportul fiind de aproximativ doi la unu. Una dintre explicații este predispoziția mai mare a bărbaților de a acumula țesut adipos în zona gâtului și a faringelui.
Apnee în somn
Sforăitul nu înseamnă automat că o persoană suferă de apnee în somn. În cazul unui sforăit simplu, respirația continuă, chiar dacă zgomotul poate fi deranjant pentru persoana care doarme în aceeași cameră.
Situația trebuie însă evaluată medical atunci când apar opriri ale respirației în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, treziri repetate, somn de slabă calitate sau somnolență accentuată în timpul zilei.
Apneea în somn presupune episoade repetate în care respirația se oprește sau este redusă în timpul somnului. Aceste episoade pot duce la scăderea nivelului de oxigen.
„Toate aceste opriri ale respirației, noapte de noapte, și scăderile saturației în oxigen pun un stres suplimentar și destul de mare asupra sistemelor corpului. Organismul nostru este într-o stare continuă de stres și de tensiune. Lucrul acesta afectează inițial sistemul cardiovascular, dar, ușor, și sistemul metabolic, sistemul neurologic”, a explicat Ioan Bulescu.
Apneea în somn netratată poate fi asociată cu hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac și alte probleme cardiovasculare. De aceea, persoanele care sforăie puternic și prezintă și pauze de respirație în timpul nopții ar trebui să ceară sfatul unui medic.
Cum putem reduce sforăitul
Primele măsuri țin de identificarea și corectarea factorilor care favorizează sforăitul. Scăderea în greutate, renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool după-amiaza sau înainte de culcare pot ajuta. În cazul persoanelor care sforăie în special pe spate, schimbarea poziției de somn poate fi, de asemenea, utilă.
„Dacă sforăitul este un factor deranjant pentru noi sau pentru cei din jur, înseamnă că deja avem o problemă. Atunci trebuie să căutăm ajutor medical, să cerem o părere, în primul rând pentru a vedea dacă este doar un sforăit simplu sau este asociat unui grad de apnee în somn”, a spus specialistul.
Atunci când sforăitul persistă, tratamentul depinde de cauza care îl provoacă. Printre soluțiile care pot fi recomandate se numără gutierele de avansare mandibulară, anumite intervenții chirurgicale și metode prin care căile respiratorii sunt menținute cât mai permeabile. Există și tehnici mai noi care urmăresc tonifierea structurilor implicate în apariția sforăitului.
Alegerea tratamentului trebuie făcută însă după evaluarea medicală și stabilirea cauzei. Este important să se determine, în primul rând, dacă este vorba despre un sforăit simplu sau despre un sforăit asociat apneei în somn.
