De ce răcim mai des în sezonul rece. Factorii care favorizează apariția și agravarea bolilor
Sezonul toamnă-iarnă este perioada în care apar cel mai adesea infecțiile respiratorii, precum și exacerbări ale patologiilor cronice preexistente.
Numeroși factori specifici sezonului rece sunt răspunzători de creșterea predispoziției pentru diferite afecțiuni.
Printre cele mai comune boli de toamnă și de iarnă se numără răceala comună, gripa, bronșita, faringita streptococică, pneumonia, infecția cu virusul respirator sincițial și cu COVID-19.
Poate frigul să ne îmbolnăvească?
Pentru că în sezonul rece infecțiile respiratorii sunt des întâlnite, frigul a fost întotdeauna asociat cu răcelile. Astfel, acesta este privit adesea, în mod eronat, drept o cauză directă a virozelor.
Totuși, frigul propriu-zis sau temperaturile scăzute nu cauzează în mod direct îmbolnăvirea. Infecțiile sunt produse de diferiți agenți patogeni, cum ar fi virusuri, care se multiplică în tractul respirator. Este adevărat că sezonul rece poate crește, însă, susceptibilitatea la anumite infecții printr-o serie de mecanisme și poate agrava anumite patologii preexistente.
Multe virusuri pot provoca răceala comună. Cel mai frecvent, sunt incriminate rinovirusurile, prezintă Jamie Eske în articolul „What's the link between cold weather and the common cold?”. Potrivit Cleveland Clinic, peste 200 de tulpini de rinovirusuri pot cauza o răceală.
De ce răcim în sezonul rece
Există câteva motive pentru care incidența răcelilor este mai ridicată în sezonul rece.
Se pare că în condiții de temperatură scăzută și umiditate redusă, răspândirea unor virusuri este facilitată. Potrivit Mayo Clinic, picăturile respiratorii (picăturile lui Flügge, care conțin agentul patogen) răspândite prin vorbit, tuse sau strănut, cad mai rapid pe sol în sezonul cald, când umiditatea din aer este mai ridicată. Însă dacă aerul este mai uscat, acestea rămân mai mult timp „suspendate” în aer, fiind mai ușor de contactat.
Pe de altă parte, în sezonul rece petrecem mai mult timp în spații închise, neaerisite, unde agenții patogeni se transmit mai ușor.
O altă modificare care are loc pe parcursul sezonului rece, în contextul scăderii nivelului de umiditate și ale temperaturilor, este disfuncția cililor care căptușesc căile respiratorii. Cilii reprezintă prelungiri de forma unor fire subțiri care au rolul de a deplasa mucusul și de a elimina impuritățile și agenții patogeni. Din cauza disfuncției lor, virusurile și bacteriile persistă mai mult în tractul respirator, explică Mayo Clinic.
De regulă, nivelul de vitamina D din organism scade semnificativ în sezonul rece, această vitamină fiind esențială pentru buna funcționare a sistemului imun. Astfel, scade protecția naturală împotriva agenților patogeni.
De asemenea, potrivit surselor anterior menționate, aerul rece produce constricția (îngustarea) vaselor mici de sânge de la nivelul tractului respirator superior. Astfel, celulele imune, care apără organismul de agenți patogeni, nu mai circulă optim la acest nivel.
Alte boli provocate sau agravate de frig
Așa cum prezintă Cleveland Clinic, pe lângă răceala comună, alte infecții respiratorii care apar mai des în sezonul rece sunt:
-
Gripa - aceasta este cauzată de virusurile influenza. De regulă, sezonul gripei durează din octombrie până în mai;
-
Bronșită - aceleași virusuri care cauzează răceala comună, COVID-19 sau gripa pot cauza bronșită, caracterizată de inflamația căilor respiratorii inferioare și tuse severă, persistentă;
-
Faringita streptococică - este cauzată de infecția cu bacteriile streptococice de grup A. Este extrem de contagioasă și se asociază cu inflamația gâtului și amigdalelor;
-
Infecția cu virusul respirator sincițial – deși se manifestă precum o răceală comună, acest tip de infecție se poate asocia cu diferite complicații serioase, amenințătoare de viață (cum ar fi pneumonie), în special la persoane din grupe de risc, cum ar fi copiii mici;
-
Infecția cu COVID-19 – la fel precum în cazul gripei, în fiecare an circulă tulpini diferite de coronavirus;
-
Pneumonia – atât anumite infecții virale, cât și bacteriene pot cauza pneumonie, infecția plămânilor, care poate avea complicații severe;
-
Norovirus – cauzează gastroenterită (infecția tractului digestiv), manifestată prin diaree, crampe abdominale, vărsături;
-
Conjunctivita – reprezintă inflamația conjunctivei, membrana care acoperă ochiul. Poate fi de cauză virală sau bacteriană;
-
Sinuzita – infecția sinusurilor poate fi o complicație provocată de alte infecții respiratorii.
Infecțiile pot fi prevenite prin vaccinare și prin adoptarea unor măsuri corecte de igienă, cum ar fi spălatul riguros pe mâini și evitarea contactului cu persoane infectate.
Persoanele care sunt diagnosticate cu anumite afecțiuni cronice trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție, cum ar fi alegerea unor articole de vestimentație cât mai călduroase. Conform Health Protection Surveillance Centre, printre bolile agravate de frig se numără:
Afecțiuni cardiovasculare – persoanele cu istoric de cardiopatie ischemică, angină pectorală și infarct miocardic prezintă riscuri ridicate în condiții de frig. Temperaturile scăzute cauzează constricția vaselor de sânge, circulație sangvină deficitară, creșterea tensiunii arteriale și pulsului, potrivit British Heart Foundation. De asemenea, riscul de formare a cheagurilor de sânge este mai ridicat. De aceea, pacienții cu aceste afecțiuni se pot confrunta cu simptome mai puternice în sezonul rece, fiind mai predispuse la evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi accident vascular cerebral și infarct miocardic;
Diabetul zaharat – în cazul persoanelor cu diabet zaharat care prezintă complicații (cum ar fi neuropatie, boli cardivoasculare), frigul este un factor de risc suplimentar. Din cauza lipsei senzațiilor la nivel periferic, rănile tălpilor și degerăturile sunt mai greu de observat. Astfel, riscul de a dezvolta picior diabetic este mai crescut;
Demența – deși frigul propriu-zis nu agravează afecțiunea, pacienții cu demență pot uita să se îmbrace corespunzător în sezonul rece sau pot fi dezorientați în spații exterioare, unde se pot pierde, având astfel risc de hipotermie;
Sindromul Raynaud – circulația deficitară produce albăstrirea extremităților, cum ar fi mâinile. Frigul produce, la rândul său, îngustarea vaselor de sânge;
Artrita – frigul crește inflamația și rigiditatea articulară la persoanele cu artrită;
Alte afecțiuni respiratorii – boala pulmonară obstructivă cronică și astmul bronșic sunt exacerbate în condiții de frig și aer rece, care îngustează căile respiratorii;
Dermatita atopică – de regulă, frigul usucă tegumentele. În cazul persoanelor cu dermatită atopică, deshidratarea pielii reprezintă un factor important pentru declanșarea simptomelor;
Boli autoimune – lupusul, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, psoriazisul pot fi exacerbate de frig, prin diferite mecanisme, cum ar fi scăderea nivelului de vitamina D din organism, explică Global Autoimmune Institute.
Prin urmare, sezonul rece se asociază cu numeroase tulburări de sănătate. Adoptă toate măsurile de precauție pentru a preveni bolile de toamnă și iarnă, dar și pentru a evita complicațiile patologiilor preexistente.
